Ovidiu Nahoi: Este Rusia de azi Germania anului 1938?
0Agresiunea de la sfîrşitul săptămînii trecute asupra Ucrainei a trezit amintiri urîte în Europa. Defilarea unei armate „victorioase“ pe teritoriul recunoscut al unui alt stat, însoţită de susţinerea cel puţin unei părţi importante a populaţiei locale a semănat destul de mult cu anexarea Austriei de către Germania nazistă, în 1938. Sau a Regiunii Sudete.
O imagine la care se adaugă, desigur, cea a „slăbiciunii Occidentului“ în faţa unei puteri agresoare. Tabloul ameninţător este însoţit de resuscitarea naţionalismului şi a extremismului de dreapta în Vestul Europei.
Şi totuşi, există o deosebire între Germania din 1938 şi Rusia de acum – una care ar putea explica, în parte, perplexitatea Occidentului. Şi, după posibila explicaţie, vine întrebarea: cum poate fi Rusia sancţionată pentru ceea ce s-a întîmplat? Iar dacă nu va fi, ne întoarcem la momentul 1938? Să le luăm pe rînd.
Mai întîi de toate, atacul din week-end la adresa Crimeei a fost ceva mai grav şi mai complicat decît un simplu act de agresiune. A fost, în realitate, un act banditesc, dacă nu chiar terorist. Au acţionat forţe fără însemne, dar care vorbeau ruseşte. Asemenea persoane înarmate sînt, în realitate, în afara legii, chiar şi a legilor războiului.
Conform tratatelor internaţionale, ofiţerii şi soldaţii nu pot fi făcuţi responsabili, chiar şi cînd desfăşoară un război de agresiune – bineînţeles, dacă nu comit crime de război. Cei responsabili, în cazul războaielor de agresiune, vor fi, pînă la urmă, decidenţii politici (în cazul în care pierd războiul, s-ar putea spune, în mod cinic...). Nimeni nu se poate întoarce însă împotriva soldaţilor şi a ofiţerilor.
Lucrurile se schimbă fundamental cînd atacul este executat de persoane fără însemne. Aceia nu mai sînt ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi. Aceia sînt bandiţi înarmaţi sau terorişti şi nu se pot bucura de protecţia convenţiilor internaţionale privind războiul.
Un asemenea act de agresiune, mai degrabă un act banditesc sau chiar terorist, decît un act militar săvîrşit de un stat în sprijinul intereselor sale, este fără precedent, cel puţin în Europa. Şi nu este de mirare că a prins pe nepregătite puterile europene, Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică.
Tocmai caracterul cu totul nou al unei asemenea acţiuni, în afara oricăror tratate internaţionale, ridică numeroase întrebări privind felul în care Rusia poate fi ţinută responsabilă. În definitiv, toată lumea vede că atacul a avut loc sub egida ei, dar dovezile directe lipsesc. Va avea Occidentul puterea de a caracteriza ocuparea Crimeei drept un act terorist, cu toate consecinţele care decurg de aici? Unde va duce un asemenea gest?
Se încarcă comentariile...
