Dat fiind faptul că oficialii noştri, prezenţi cu regularitate la Bruxelles, inclusiv în şedinţele de lucru ale organismelor europene specializate unde s-a discutat despre această problemă extrem de gravă, nu au considerat că este util sau necesar să vă informeze asupra deciziilor luate, cred că este util să vă facilitez accesul la două documente cu detalii şi observaţii foarte precise (din această cauză şi caracterul lor de „circulaţie limitată“). Le puteţi citi în finalul acestui text.

În documentul datat 9 iunie 2017,  se arată că „Daesh (ISIS) continuă să reprezinte cea mai mare ameninţare teroristă la adresa Europei şi intereselor europene din întreaga lume, mai ales datorită intenţiei şi capacităţii organizaţiei de a interacţiona cu persoane stabilite în Europa şi de a le încuraja să comită atacuri pe sol european. Ameninţarea din partea Al Quaeda, cu toate că secundară  în raport cu Daesh, rămâne prezentă ca rezultat al intenţiilor grupării respective şi a unei capacităţi oarecum extinse de a organiza atacuri în Europa“.

Este, din nou, repetat avertismentul transmis până acum, în numeroase rânduri, în documentele confidenţiale pregătite de serviciile de informaţii şi ce centrul european de luptă antiteroristă în atenţia liderilor politici naţionali şi a celor de la Bruxelles: ne aflăm în perioada unei exacerbări fără precedent a activităţilor de propagandă desfăşurate fie direct pe siturile web ale principalelor organizaţii teroriste şi celor afiliate lor, fie pe cele ale simpatizanţilor care funcţionează ca multiplicatori, plătiţi sau din convingere, mai ales pe reţelele sociale.

Propaganda Daesh cheamă simpatizanţii mişcării să organizeze atacuri (mai puţin complexe), mai ales împotriva unor ţinte «soft»sau întâmplătoare în propriile lor ţări, cu potenţialul producerii unui număr mare de victime. Organizaţia oferă «actori singuratici» şi mici celule, ambele entităţi beneficiind de structuri de sprijin care sunt sau nu informate asupra planului, sfaturi practice şi alegerea celor mai bune arme, metode şi identificare de ţinte. Îşi păstrează capacitatea de a-şi ajusta rapid modul de operare, inclusiv prin folosirea tehnicilor de luptă convenţionale sau neconvenţionale învăţate în Siria sau Irak“.  

Interesante sunt observaţiile privind apariţia unui nou grup de ameninţări pe lângă cele, de acum clasice, bazate pe experienţa de luptă dar şi de motivaţia ideologică (plus dorinţa de răzbunare) pe care o au cei care au trebuit să fugă rapid din Siria şi Irak, imediat după ce a devenit evidentă înfrângerea masivă suferită de trupele lor, încolţite din toate părţile de cele ale Coaliţeii internaţionale. Dar, în plus, două sunt noile categorii care intră în atenţia serviciilor de informaţii şi a secţiunilor antiteroriste din Europa.

...o atenţie specială ar trebui acordată copiilor născuţi sau crescuţi în teritoriile Daesh...dacă nu vor fi trataţi cu grijă, aceşti copii ar putea reprezenta o ameninţare pe termen lung... În cadrul Daesh, s-a schimbat şi statutul femeilor, mai ales în tot ceea ce înseamnă activităţile de radicalizare islamistă. Odată cu intensificarea presiunii militare exercitate împotriva Daesh de Coaliţia Internaţională, s-ar putea să se ia în considerare folosirea femeilor în atacuri teroriste. Mai mult, un număr mare de femei (în special tinere) au plecat în zonele de conflict sau s-au alăturat organizaţiei şi multe dintre ele par să fie în favoarea unui mai mare rol operativ“.

Situaţie foarte delicată şi extrem de complexă, incluzând actori cu un comportament impredictibil datorită perioadei intense de îndoctrinare în spiritul jihadismului. Acesta este contextul în care, dacă veţi consulta al doilea document pe care vi-l propunem, veţi vedea că atenţia organismelor europene specializate în lupta anti-teroristă se concentrează în acest moment asupra implantării în teren, în zonele de luptă, a unor structuri de informaţii adecvate situaţiei şi care să ofere din ce în ce mai multe date organelor de urmărire judiciară, „mai ales în ce priveşte investigarea şi trimiterea în judecată a luptătorilor străini care se întorc acum din Siria, Irak şi Libia“. Rolul central este cel al EUROPOL ale cărui structuri de culegere de informaţii trebuie readuse la stadiul operaţional şi considerabil întărite în zona tuturor teritoriilor stăpânite odată de ISIS, inclusiv a cooperării cu INTERPOL în Afganistan şui cu obţinerea de acces la Secure Real-Time Platform de la Homeland Security.  Pe lângă asta, EUROPOL şi EUROJUST vor avea acces, printre altele, la mărturiile culese de Curtea Penală Internaţională dar şi la NATO's Biometric Enhanced Watchlist And Network Analysis Information.

Pe termen mediu, foarte interesant, se propune amplasarea în Irak a unei capacităţi specifice în vederea strângerii de informaţii militare, aceasta fiind o noutate care vizează integrarea fluxului de date oferite de serviciile de informaţii militare, în mod obişnuit folosite doar pentru a alimenta circuitul militar, fără multe contacte cu zona civilă.

Informaţia de pe câmpul de luptă are o valoare semnificativă pentru a sprijini analiza operaţională sau tactică... dar şi pentru a ordona măsuri coercitive sau de supraveghere (de ex., interceptarea comunicaţiilor) sau măsuri luate de gărzile de frontieră. Cu toate că acest tip de informaţie de pe câmpul de luptă, datorită naturii şi circumstanţelor în care au fost folosite sursele poate să nu fie întotdeauna posibil de folosit în faţa tribunalelor într-un proces, ea trebuie exploatată ori de câte ori este posibil de organele abilitate în aplicarea legii... este vorba despre date colectate din telefoanele celulare ale luptătorilor străini“, documente (precum chestionare, angajamentele, paşapoartele şi listele cu luptătorii străini“), datele găsite în computerele găsite în cadrul percheziţiilor în casele luptătorilor străini“ precum şi datele specifice de identificare, amprente regăsite pe instalaţiile explozive artizanale din depozitele din teritoriul controlat de Daesh precum şi amprentele sau probe ADN de la luptătorii străini“ capturaţi sau decedaţi“. Se anunţă începerea unei vaste operaţiuni, cerută în mod expres de câteva state europene, privind adunarea de probe care să permită trimiterea în judecată a celor vinovaţi de organizarea de genocid, de crime de război şi crime împotriva umanităţii, inclusiv a celor care au organizat, susţinut şi difuzat „propaganda urii“, incitatoare la violenţă şi acte de terorism. În acest sens, au început să fie coordonate baze de date naţionale, cu cooperarea deplină atât a operatorilor de telecomunicaţii cât şi a marilor companii de tip Yahoo, Google sau Facebook, printre altele. Un demers salutar şi în cazul României.

Vă mai propun un document, de data asta cu mult mai specializat, Raportul EUROPOL 2017, EU Terrorism Situation and Trends Report (îl puteţi descărca aici de pe site-ul organizaţiei). Este, poate, interesant de făcut o comparaţie între observaţiile şi analizele conţinute în acest document, în principiu doar de nivel strict tehnic, şi ceea c este pregătirea deciziei politice finale  la nivelul structurilor de profil din cadrul Consiliului European. Dat fiind că delegaţiilor naţionale li s-a cerut să se pronunţe, poate ar fi util să cunoaştem care sunt părerile exprimate de experţii români din ministerele de interne şi de justiţie. Cred că ar fi foarte bine să se dea publicităţii (dacă există, dacă cineva a avut timp de aşa ceva) o estimare românească oficială asupra gradului de ameninţări cu care se confruntă România, ţară angajată în operaţiunile Coaliţiei internaţionale împotriva terorismului.

Până atunci, pentru uzul dumneavoastră, avertismentul privind cele mai primejdioase locuri în care te-ai putea duce în vacanţă... cu România având risc scăzut de activitate terorist, dar cu un grad în plus faţă de Republica Cehă,Ungaria, Estonia, Polonia, Letonia, Malta, Republica Moldova şi alţii de pe „lista sigură“. Chiar aşa? Oficialii noştri au ceva de zis în acest sens?