Moment istoric. UE şi Marea Britanie au semnat acordul post-Brexit. Ce trebuie să ştie românii, ce lipseşte din acest document

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au semnat, miercuri, acordul post-Brexit încheiat cu Londra. Cel care va da semnătura finală, cu o zi înainte de ieşirea efectivă a Marii Britanii din piaţa unică europeană, este premierul Boris Johnson.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au semnat miercuri, la ora locală 09:30 (10:30, ora României) acordul post-Brexit încheiat cu Londra.

Documentele ce au fost semnate de către preşedinta CE şi preşedintele Consiliului European vor fi transportate apoi de Forţele aeriene regale britanice la Londra, unde premierul Boris Johnson îşi va pune la rândul său semnătura.

Aceştia sunt paşi juridici necesari pentru o aplicare provizorie a acordului, de la 1 ianuarie, după ce înţelegerea comercială a fost încheiată pe ultima sută de metri, depăşindu-se termenul-limită acordat iniţial.

Va fi o „aplicare provizorie” a acordului, întrucât Parlamentul European nu şi-a dat încă votul, urmând să facă acest lucru la începutul anului viitor.

Cele 27 de state membre au deschis marţi calea către aplicarea provizorie a acordului de la 1 ianuarie. Parlamentul European nu şi-a dat încă unda verde, urmând să facă acest lucru la începutul anului viitor. Ulterior, documentul va fi semnat, la Londra, de premierul Boris Johnson.

Acordul post-Brexit, încheiat în ultimul moment, evită impunerea de noi taxe şi reguli în schimburile comerciale după ce Marea Britanie iese definitiv din Uniunea Europeană pe 1 ianuarie.

Parlamentul de la Londra trebuie să aprobe însă acordul până la sfârşitul anului. Parlamentarii britanici se vor reuni miercuri, 31 decembrie, prin videoconferinţă, pentru a dezbate acordul privind relaţiile comerciale viitoare cu UE şi pentru a-l supune la vot. Liderul opoziţiei laburiste, Keir Starmer, a afirmat că le va transmite colegilor săi de partid să voteze pentru acord, pentru a fi siguri că documentul devine lege înaintea expirării perioadei de tranziţie, la 31 decembrie.

Ce trebuie să ştie românii

Turism, călătorii în scop de afaceri sau studii, toate se vor modifica începând cu 1 ianuarie 2021 când românii care până acum erau obişnuiţi să călătorească fără obstacole în Marea Britanie vor trebui să se obişnuiască cu realitatea Brexitului.

Marea Britanie va ieşi din piaţa unică, din Uniunea vamală şi din toate sistemele politice ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2021. Libera circulaţie a persoanelor, produselor, serviciilor şi capitalului între UE şi Marea Britanie încetează la 1 ianuarie 2021. Astfel, procesul început în vara lui 2016 odată cu referendumul pentru Brexit va fi finalizat după aproape 5 ani foarte tensionaţi.

Rezidenţă sau călătorii

La 1 decembrie 2020, Marea Britanie a lansat, în cadrul noului sistem de imigrare pe bază de puncte, viza pentru muncitorii calificaţi şi înalt calificaţi care doresc să se stabilească în Regatul Unit începând cu 1 ianuarie 2021, alături de noua viză pentru studenţi operaţionalizată în luna noiembrie.

Pentru a fi considerat eligibil, solicitantul trebuie să demonstreze că:

• are o ofertă de muncă la nivelul de calificare necesar de la un sponsor/angajator autorizat de Home Office;  
• salariul minim anual oferit de către sponsor/angajator este de 26.500 lire sterline sau egal cu nivelul de salarizare relevant domeniului de activitate (dacă în domeniul de activitate salariul minim anual este mai mare de 26.500 lire sterline);  
• poate vorbi limba engleză la un nivel intermediar B1.

Noul sistem de imigrare pe bază de puncte nu se adresează turiştilor şi nici cetăţenilor europeni care la 31 decembrie 2020 erau deja stabiliţi în Regatul Unit şi care au obţinut sau urmează să obţină până la 30 iunie 2021 statutul PRE-SETTLED sau SETTLED.

- Settled - Cetăţenii europeni care au avut reşedinţa în Marea Britanie pentru 5 ani consecutivi sau mai mult vor fi eligibili pentru Settled Status. Dacă obţineţi Settled Status, vă veţi păstra aceleaşi drepturi pe care le aveţi şi în prezent:dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic şi cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii pe o perioadă nelimitată.

- Pre-Settled - Cetăţenii europeni care au avut reşedinţa în Marea Britanie pentru mai puţin de 5 ani consecutivi vor fi eligibil pentru Pre-Settled Status. Dacă primiţi Pre-Settled Status, veţi putea să locuiţi în Marea Britanie pentru o perioada de 5 ani, care o să vă acorde timpul necesar pentru a fi eligibil pentru a obţine Settled Status.

Daca obţineţi pre-Settled Status, vă veţi păstra aceleaşi drepturi pe care le aveţi şi în prezent: dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic şi cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii. Însă, dupa cei 5 ani de şedere continuă trebuie să aplicaţi pentru Settled Status, care nu va fi acordat automat.

Un număr 670.600 de români au prezentat cereri pentru statutul de rezident în Regatul Unit, fiind pe locul doi ca număr de străini care au cerut rezidenţa, după polonezi care au depus 773.840 de cereri.

Conform noilor reglementări anunţate de Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, începând cu 1 ianuarie 2021, cetăţenii români vor putea intra pe teritoriul Regatului Unit pentru şederi de scurtă durată - în scop turistic sau în vizită - pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a avea nevoie de o viză de intrare. Cu toate acestea, românii care doresc să muncească în cele 6 luni trebuie să obţină, în prealabil, o viză de intrare.

Până la data de 30 septembrie 2021 inclusiv, intrarea în Marea Britanie se va putea face în baza paşaportului sau a cărţii de identitate româneşti valabile, iar ulterior acestei date se va putea călători doar pe baza paşaportului valabil - paşaport simplu electronic, paşaport simplu temporar.

Românii care intră sub incidenţa Programului EU Settlement Scheme vor putea să călătorească în Regatul Unit folosind documentele naţionale de identitate până la data de 31 decembrie 2025.

Începând din ianuarie, studenţii europeni vor avea nevoie de o viză pentru orice sejur universitar mai mare de 180 de zile în Regatul Unit. De asemenea, ei vor trebui să plătească taxe de şcolarizare mai ridicate - de până la patru ori mai mari la medicină sau pentru anumite diplome universitare prestigioase. Potrivit unui studiu al parlamentului britanic, în anul universitar 2018-2019 în Regatul Unit învăţau 143.000 de studenţi din Uniunea Europeană.

Roaming

Operatorii telecom din România nu vor mai avea obligaţia legală de a oferi utilizatorilor roaming la tarife naţionale (Roam like at home - RLAH) pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (inclusiv Gibraltar), începând cu data de 1 ianuarie 2021.

RLAH este un beneficiu garantat doar în interiorul Spaţiului Economic European. Bineînţeles, nu există o interdicţie pentru furnizorii din România să păstreze în continuare Marea Britanie în sfera de aplicare RLAH, dar o astfel de decizie ţine strict de strategia comercială a fiecărui furnizor.

În orice caz, utilizatorii beneficiază de măsuri de protecţie şi în cazul călătoriilor în afara Uniunii Europene, precum mesajul de informare personalizat cu privire la tarifele de roaming aplicabile în statul vizitat sau atenţionarea cu privire la atingerea plafonului financiar de 50 de Euro, fără TVA, pentru volumul de date consumat în roaming, conform precizărilor ANCOM.

Mărfuri

Importatorii şi exportatorii vor trebui să facă declaraţii vamale, ca şi când ar avea de-a face cu ţări din alte părţi ale lumii.

Unele produse, inclusiv plante, animale vii şi unele alimente, vor avea nevoie şi de licenţe şi certificate speciale. Alte produse vor trebui etichetate în moduri specifice.

Dar, pentru a limita impactul devastator al crizei COVID asupra multor companii, guvernul britanic a ales să amâne cu şase luni impunerea controalelor totale asupra mărfurilor care intră în Marea Britanie din UE, deşi vor exista în continuare verificări pentru anumite substanţe.

Cei care vor să aducă în Marea Britanie unele bunuri din spaţiul UE pot face acest lucru atâta timp cât produsele sunt pentru uz personal.

Când Marea Britanie era membră a UE, oamenii puteau intra în ţară cu cantităţi nelimitate de alcool şi tutun dintr-o ţară membră fără a plăti nicio taxă la frontieră, atâta timp cât a fost plătită o taxă în ţara de achiziţie şi era vorba despre produse pentru uz propriu. Acum, vor exista limite pentru valoarea produselor pe care un călător le poate aduce dintr-o entitate în alta.

Nu vor mai exista magazine de mărfuri, cum ar fi electronice şi îmbrăcăminte, fără taxe pe aeroport.

Rambursările de TVA pentru vizitatorii din străinătate în magazinele din Marea Britanie vor fi, de asemenea, eliminate.

Persoanele care călătoresc din UE în Regatul Unit cu 10.000 de lire sterline sau mai mult în numerar vor trebui să facă o declaraţie.

Paşapoartele UE pentru animale de companie nu vor mai fi valabile, dar oamenii vor putea călători în continuare cu animale de companie, urmând un proces diferit şi mai complicat.

Autovehicule

Vizitatorii cu un permis de conducere din EU vor putea conduce în continuare în Regatul Unit, fără a avea nevoie de un permis internaţional de conducere (IDP).

Dacă aveţi asigurare pentru vehiculul dumneavoastră emis în UE, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia sau Elveţia, trebuie să aveţi o carte verde de asigurare sau altă dovadă de asigurare.

Pentru a fi valabilă, o altă dovadă a asigurării trebuie să fie un document emis de furnizorul de asigurări de vehicule care include: numele furnizorului de asigurări, plăcuţa de înmatriculare sau alte informaţii de identificare ale vehiculului şi perioada de acoperire a asigurării.

Asistenţă medicală

După finalizarea perioadei de tranziţie, începând cu data de 1 ianuarie 2021, cetăţenii români care s-au înregistrat în noul sistem de înregistrare britanic (EU Settlement Scheme – EUSS), vor avea acces, potrivit prevederilor din Acordul de retragere, la serviciile medicale pe teritoriul Regatului Unit, în baza prevederilor

legislaţiei naţionale din Regatul Unit, potrivit precizărilor făcute de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Înregistrarea în sistemul EUSS poate fi făcută până la data de 30 iunie 2021, cu condiţia să vă fi aflat pe teritoriul Regatului Unit înainte de data de 1 ianuarie 2021.

Asiguraţii români beneficiari ai Acordului de retragere vor avea acces la servicii medicale în baza prevederilor legislaţiei naţionale din Regatul Unit, precum şi în baza prevederilor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială în vigoare. Astfel, dreptul asiguraţilor români de a accesa prestaţiile corespunzătoare sistemului de asigurări de sănătate pe teritoriul Regatului Unit va fi acordat pe întreaga perioadă în care aceştia se află într-un context transfrontalier România – Regatul Unit, context iniţiat anterior datei de 31 decembrie 2020, în condiţiile prevăzute în Acordul de retragere.

Începând cu data de 1 ianuarie 2021, cetăţenii români care nu sunt beneficiari ai Acordului de retragere şi care se vor deplasa în Regatul Unit pentru mai mult de şase luni trebuie să plătească taxa de sănătate pentru imigraţie (IHS), care le va permite să acceseze asistenţă medicală în Regatul Unit prin National Health Service (NHS).

Conform prevederilor din Acordul de retragere, resortisanţii britanici care au dreptul la rezidenţă legală pe teritoriul României vor avea acces, după finalizarea perioadei de tranziţie, la servicii medicale pe teritoriul României, în baza prevederilor legislaţiei naţionale şi ale prevederilor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială.

Ce lipseşte din Acord

Acordul comercial dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană (UE), obţinut greu în Ajunul Crăciunului, oferă un loc primordial circulaţiei mărfurilor, dar puţin sau nimic pentru servicii. Iar acestea reprezintă 80% din economia britanică, atrage atenţia Courier International, care propune un grupaj pe această temă din presa britanică  şi americană.

Într-un interviu pentru Sunday Telegraph - primul de la semnarea acordului cu cei 27 - premierul britanic Boris Johnson a promis  că libertatea regăsită a Marii Britanii va însemna „oportunităţi pentru întreaga ţară”. Dar el a recunoscut şi că, atunci când vine vorba de servicii financiare, acordul „s-ar putea să nu funcţioneze pe cât am vrea”.

The Economist crede chiar că ”Boris Johnson a făcut greşeala de a acorda prioritate pescarilor şi industriilor, care sunt mai puţin importante din punct de vedere economic. Nu există aproape nimic în acordul pentru servicii financiare, cel mai mare sector exportator din Marea Britanie. Imensul sector financiar britanic va avea în continuare acces pe piaţa europeană. Dar acest acces nu va mai fi liber de obstacole. Multe companii britanice vor trebui să deschidă sucursale în UE dacă vor dori să-şi continue afacerile acolo ”.

Concret, de la 1 ianuarie, „grupurile de servicii financiare cu sediul în Regatul Unit îşi vor pierde accesul automat la piaţa unică europeană”, explică Reuters. „Cele două părţi au convenit că noul acces la piaţă va fi negociat în afara tratatului comercial”.

Negocierile se anunţă dificile şi ”accesul pe piaţa unică va fi acordat băncilor britanice, companiilor de asigurări şi altor grupuri financiare numai dacă reglementările lor locale sunt considerate de Bruxelles ca fiind echivalente” cu cele în vigoare în UE, explică agenţia de presă.

City-ul londonez „va pierde cel mai mare avantaj al aderării la UE: posibilitatea de a oferi cu uşurinţă servicii întregului bloc, dintr-o singură origine geografică”, observă şi The New York Times. „O pierdere deosebit de dureroasă pentru Regatul Unit, care în 2019 a înregistrat un excedent de 24 de miliarde de dolari la nivelul UE cu privire la comerţul financiar şi alte servicii”.

Bloomerg arată că ”dincolo de serviciile financiare, întreaga industrie a serviciilor - care reprezintă 80% din economia Marii Britanii - va trebui să facă faţă unor noi costuri şi obstacole birocratice. De exemplu, calificările lucrătorilor din aceste sectoare nu vor mai fi recunoscute automat în UE”.

Iar Financial Times spune că „Brexit-ul este, din multe puncte de vedere, echivalentul englez al angajamentului lui Donald Trump „ Make America Great ”. Marea diferenţă este că, spre deosebire de preşedinţia domnului Trump, Brexit este pentru totdeauna. Pare aproape sigur că va afecta ireversibil prosperitatea şi influenţa Regatului Unit. Dar abia acum o vom vedea. Să observăm şi să învăţăm ”.

Le Monde scrie că City-ul este o victimă a logicii intrinseci a Brexit-ului.

”În referendumul din 2016, niciunul dintre detaliile părăsirii UE nu a fost definit de Brexiteri. Doar un slogan vag: „preluaţi controlul”.

Problema principală a fost revenirea suveranităţii. Chiar şi astăzi, Johnson o repetă: „Marea Britanie trebuie să-şi controleze complet propriile legi. "

Această atitudine, justificabilă din punct de vedere politic, are consecinţe economice. Imediat după referendum, City-ul spera să păstreze faimosul „paşaport financiar”, care îi permite vânzarea de produse financiare în întreaga UE.

Dar acest lucru îi obligă pe britanici să aplice în continuare regulile economice europene. Inacceptabil, în numele suveranităţii”.