„Marea dezbatere” din Franţa a costat 12 milioane de euro

FOTO France Info

12 milioane de euro au costat consultările naţionale organizate în cadrul proiectului intitulat „Marea dezbatere naţională” din Franţa lansată la iniţiativa preşedintelui Emmanuel Macron în contextul crizei sociale provocată de mişcarea „vestelor galbene”.

Lansată pe 15 ianuarie, această consultare, care s-a încheiat oficial pe data de 14 martie  are ambiţia să conducă la o transpunere concretă, politică şi socială, a doleanţelor cetăţenilor francezi în vederea unei ieşiri din criza „vestelor galbene”, care continuă să întreţină un aer de impopularitate în jurul preşedintelui francez şi al executivului. 

„12 milioane de euro reprezintă costul democraţiei", a declarat ministrul Sébastien Lecornu care s-a ocupat de coordonarea dezbaterii, menţionând că „alegerile prezidenţiale pot duce la costuri de 250 de milioane de euro", citează Le monde.

Ministrul coeziunii teritoriale şi al relaţiei cu autorităţile locale a precizat că cele 12 milioane au fost  distribuie între Ministerul de tranziţie ecologică şi de solidaritate, care a primit 6,2 milioane de euro, urmând ca 3,1 milioane de euro să fie alocate pentru serviciile din cadrul cabinetului  primului ministru, iar 1,7 milioane de euro pentru Ministerul Economiei, restul fiind transferat Ministerului de Interne, informează Le Nouvel Observateur. 

"Aproximativ 1,5 milioane de persoane" au "participat la acest exerciţiu democratic", a declarat Emmanuelle Wargon, ministru al tranziţiei ecologice şi de solidaritate, care a contribuit la realizarea „marii dezbateri”.

Potrivit acesteia, „aproape două milioane de contribuţii individuale au fost înregistrate pe platforma site-lui de consultare cetăţenească „Le grand débat national”, provenind de la 506.333 „contributori” individuali, iar 10134 de  întâlniri au fost organizate din  iniţiative locale, cu o estimare de aproximativ 500.000 de participanţi"  

În faţa criticilor din partea senatorului Christine Bonfanti, membră a partidului de dreapta Les Republicains, care a insistat că „marea dezbatere” nu include opinia „tuturor francezilor“, Emmanuelle Wargon s-a dedat sumar unei acrobaţii retorice ambigue explicând că  platforma a dat ocazia „de a restitui  luarea cuvântului a francezului, oricărui francez şi nu a tuturor francezilor (…) totuşi avem o masă semnificativă de opinii transmise prin canale foarte diverse ", mai informează publicaţia 20 minutes.

Săptămâna viitoare, premierul Edouard Philippe va face o declaraţie marţi de la tribuna Adunării Naţionale, urmată de o dezbatere fără vot, urmând ca a doua zi acesta să se prezinte în faţa Senatului. Deciziile lui Emmanuel Macron şi ale executivului  sunt aşteptate cel mai devreme la jumătatea lunii aprilie. 

Critici au venit şi din partea senatorilor  din  opoziţie care  au denunţat  „operaţiunea de comunicare“ al marii dezbateri : „un proces lung, un exerciţiu de comunicare şi versiunea de tipul scandalului „Canada Dry” al dezbaterii publice”, a declarat socialistul Michelle Meunier, făcând referire la băutura carbogazoasa Canada Dry şi procesul intentat  producătorilor  pentru comercializarea produsului care pretindea în mod eronat că băutura conţine 100 % ghimbir natural.  În acelaşi acord,  senatorul  republican Philippe Pemezec aprecia dezbaterea ca un "mare barnum", amintind omul de afaceri american P. T Barnum, cunoscut pentru farsele sale.

Mare parte din întrebările senatorilor au fost îndreptate înspre îngrijorarea privind neutralitatea şi fidelitatea cu care vor fi tratate consultările înregistrate. "Aş vrea să vă asigur, consultările vor fi considerate în exhaustivitate”, a răspuns Emmanuelle Wargon adăugând că  „metodologia va fi făcută publică luni, va fi online (...) şi toate datele vor fi plasate în Open Data, ceea ce va permite unor echipe de cercetători, care s-au oferit deja, să contribuie la această analiză.  Mă gândesc, în special,  la echipele de cercetare din cadrul CNRS ( n. r. Centrul naţional de cercetare ştiinţifică).(...) Dar avem o masă critică mai mult decât suficientă pentru a putea sintetiza şi identifica orientările  acestor opinii a francezului“, a asigurat ea, citată de Le monde.

În faţa primarilor din regiunea bretonă, miercuri, la Saint-Brieuc, preşedintele Republicii a atras atenţia faţă de „pericolul individualismului”: „riscul ar consta în ideea cum că dezbaterea ar trebui să conţină  66 de milioane de răspunsuri şi de aici să rămânem imobilizaţi. Am carnetul de cec în buzunar şi vă voi răspunde tuturor şi va fi bine. (...) Se vor  găsi întotdeauna oameni care vor spune „nu am răspuns la marea mea dezbatere ". În fiecare moment nu trebuie să uităm că ceea ce statul poate aduce este un răspuns care corespunde unui proiect naţional, unui sentiment al colectivului ", a declarat Emmanuel Macron. 

Acesta şi-a mai exprimat regretul că unele subiecte centrale pentru motivele crizei din Franţa au fost absente din dezbatere, precum şomajul, terorismul, politica în domeniul migraţiei şi securitatea internaţională. De asemenea, foarte puţini tineri au participat în cadrul acestor reuniuni.

 „Arborele propunerilor”. Caietul de doleanţe al francezilor

În primării şi în cadrul întâlnirilor publice, mii de cetăţeni au participat la marea dezbatere naţională, iar cantitatea imensă de informaţii impune problematica sintetizării şi transformării discuţiilor în acte politice concrete.

Sute de mii de „contribuţii” au fost colectate prin diverse mijloace, iar aşteptările faţă de o sinteză clară a executivului anunţă deja decepţii, mai ales în rândul opoziţiei, dar şi al membrilor societăţii civile. Organizarea marii dezbateri a fost criticată din mai multe puncte : chestionare închise şi dirijiste, lipsa de independenţă, lipsa unor schimburi deliberative reale.

Pentru a asigura pluralismul politic şi al independenţei, cinci garanţi au fost delegaţi pentru elaborarea unei  metodologii clare în cadrul căreia guvernul a separat sarcina în două părţi. Pe de o parte, contribuţiile depuse online, prin intermediul site-ului „Le grand debat” au fost analizate de către Institutul de analiză Way Opinion, în colaborare cu Qwam, specialist în analiza automată a textului.

Chestionare închise (o întrebare, o alegere între răspunsurile prestabilite), precum şi propuneri depuse online, cu posibilitatea de a scrie un text (în cadrul unor întrebări foarte specifice ). În ansamblu, au fost depuse mai mult de un milion de contribuţii (majoritatea închise şi întrebări deschise).

Pentru întrebările închise, sinteza va fi formulată sub formă de procente, potrivit cercetătorului Way opinion Frédéric Micheau. Întrebările deschise sunt mai problematice, având în vedere că participanţii pot exprima totul şi nimic, iar muntele de date ar fi imposibil de tratat. Astfel, aceste opinii vor fi analizate cu ajutorul inteligenţei artificiale, pe bază de algoritmi. „Exista volume mari de date, timp puţin, precum şi o mare varietate de subiecte“, a spus Christian Langevin, CEO al Qwam încercând să explice utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială.

FOTO Le Nouvel Observateur

 Software-ul companiei analizează fiecare propoziţie şi încearcă să găsească temele abordate apelând la un algoritm care contabilizează temele abordate datorită unor reguli lexicale şi lingvistice. 

În cazul în care software-ul nu face faţă unor fraze, fiinţă umană preia cârma pentru a recalibra regulile şi pentru a obţine o clasificare a textelor în funcţie de tematică.

De exemplu, ISF sau „l'impôt de solidarité sur la fortune”  ( n.r Impozitul de solidaritate pe avere) care a fost anulat de Emmanuel Macron provocând critici şi controverse,  este analizat de algoritm sub categoria de "tematică", iar ideea de a restabili acest impozit este o "sugestie" şi în funcţie de numărul de sugestii similare, această propunere va exprima consensul cetăţenilor pentru luarea unor măsuri de către executiv.

Ulterior vor fi prezentate patru rapoarte, câte unul pentru fiecare dintre cele patru teme ale marii dezbaterii  (tranziţie energetică, fiscalitate, democraţie şi cetăţenie, organizarea instituţiilor în Stat). 

Specialiştii din cadrul companiilor contractate de stat au propus guvernului un anumit format, cel al arborelui cunoaşterii. Pe „trunchi” sunt înscrise propunerile care fac consens. Pe „ramuri”, cele care provoacă clivaje cu propunerile de pe celelalte ramuri, „iar ideile înscrise pe „frunze” reflectă adesea efectele de lobby în sprijinul unei propuneri exclusive", a explicat Frank Escoubès, intervievat de Huffington Post.

Analişti şi-au exprimat însă scepticismul faţă de acest tip de metodologie, luând în considerare că mare parte din manifestanţi nu au dat curs iniţiativei preşedintelui, iar dezbaterile „vestelor galbene” nu acceptă cadrul oficializat  de acesta. Mai mult, o contextualizare al propunerilor formulate e dificil de redat în cadrul unei sinteze de calitate, iar există dubii faţă de reprezentativitatea francezilor prin contribuţiile înregistrate,  având în vedere că nu există modalitatea de a înţelege dinamica societăţii în lipsa datelor demografice şi a categoriilor de interese.