Lui Tsipras i-a pierit cheful de revoltă. Grecia va cere prelungirea acordului cu troica

Tsipras va fi nevoit să accepte condiţiile troicii pentru cel puţin alte şase luni

Guvernanţii de la Atena, în frunte cu premierul Alexis Tsipras, vor solicita o prelungire de şase luni a acordului de finanţare cu FMI, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană, după ce n-au reuşit să convingă liderii europeni să acorde alte împrumuturi, fără care nu pot evita intrarea în incapacitate de plată a datoriilor la sfârşitul lunii.

La o săptămână după ce a anunţat oficial în faţa parlamentului că rupe acordurile cu FMI şi UE - promisiune pe care a făcut-o şi în campania electorală, premierul Alexis Tsipras va fi nevoit să-şi amâne planurile şi să accepte condiţiile creditorilor internaţionali pentru cel puţin alte şase luni. 

Grecia va solicita o prelungire a programului de finanţare de urgenţă prin care FMI, BCE şi Comsisia Europeană au salvat-o de la colaps, după ce negocierile purtate la Bruxelles de miniştrii Finanţelor din zona euro nu au reuşit să ducă la găsirea unei soluţii pentru ca ţara să evite intrarea în incapacitate de plată. 

Luna de graţie a Guvernului Tsipras s-a încheiat înainte de termen, iar liderii europeni au schimbat foaia în negocierile cu Grecia. Pentru prima dată, Uniunea Europeană a impus un ultimatul Atenei, care trebuie să se hotărască până vineri dacă va prelungi programul de finanţare prin care a fost împrumutată până acum de FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană.

Deşi mai multe capitale europene i-au dat de înţeles lui Alexis Tsipras, noul premier elen, că-l sprijină în decizia de a nu mai negocia cu reprezentanţii trocii, odată ajunşi la masa negocierilor şi-au revizuit atitudinea. „Niciunul dintre colegii mei nu a înţeles până acum ce vrea, de fapt, Grecia. Nu este clar nici dacă Grecia ştie clar ceea ce vrea”, a declarat Wolfgang Schauble, ministrul german al Finanţelor. 

14 săptămâni până la colaps bancar

Luni noapte, grecii au respins propunerea miniştrilor din zona euro de a prelungi programul de finanţare, numind planul „absurd” şi „inacceptabil”. Cu toate acestea, grecii mai au bani pentru a-şi onora angajamentele financiare doar până la sfârşitul acestei luni, după care vor intra în incapacitate de plată a datoriilor dacă nu ajung la un acord cu UE sau nu găsesc o sursă alternativă de finanţare. În fiecare săptămână, din Grecia ies depozite în valoare de două miliarde de euro, estimează economiştii grupului JP Morgan.

Dacă exodul continuă în acelaşi ritm, sistemul bancar elen va rămâne fără lichidităţile necesare pentru a-şi derula operaţiunile – dar şi pentru a le depune drept garanţie pentru a se împrumuta de la Banca Centrală Europeană – în 14 săptămâni, au calculat aceştia. 

„Suntem dispuşi să facem tot ceea ce este necesar pentru a ajunge la o înţelegere, însă UE nu ne poate cere să implementăm iar un program care deja a eşuat”, a declarat Ianis Varoufakis, ministru grec al Finanţelor. 

Anunţul privind capitularea Greciei vine cu doar câteva ore înainte de o reuniune a consiliului director al BCE în care se va decide dacă insituţia va continua să împrumute băncile elene, care nu mai întrunesc condiţiile de creditare după ce BCE a decis, acum două săptămâni, să nu le mai permită să garanteze împrumuturile pe care le cer cu obligaţiuni guvernamentale elene. 

Germania face presiuni asupra BCE să nu mai finanţeze băncile elene, care până acum puteau lua credite doar în baza unei excepţii, la care BCE a decis să renunţe la scurt timp după ce Alexis Tsipras a anunţat că refuză să mai negocieze cu reprezentanţii troicii. 

Atena nu vrea ca Greciei să i se şteargă iar o parte din datoria externă, aşa cum s-a întâmplat în 2012, a dat asigurări Ianis Varoufakis, noul ministru al Finanţelor de la Atena. De fapt, a continuat Varoufakis, guvernul elen propune un „meniu” de preschimbare a obligaţiunilor suverane vândute de Grecia creditorilor internaţionali. 

Mai exact, Varoufakis, considerat un strălucitor economist cu viziuni de stânga, vrea ca Banca Centrală Europeană (BCE) şi guvernele din zona euro să renunţe la titlurile elene de stat pe care le deţin, urmând să primească în schimb noi titluri, cu scadenţe şi randamente noi. 

Practic, BCE ar urma să primească obligaţiuni perpetue, adică titluri care nu au o maturitate fixă. În schimb, emitentul îi plăteşte întotdeauna deţinătorului de obligaţiuni cuponul - dobânda periodică, fără a fi însă obligat să răscumpere principalul - valoarea nominală a obligaţiunii. 

La rândul lor, obligaţiunile elene cumpărate de guvernele din UE prin fondurile de urgenţă vor fi preschimbate în titluri indexate cu rata de creştere economică a Greciei. În acest caz, emitentul de obligaţiune se angajează să răscumpere obligaţiunea, însă cuponul depinde de performanţa economică a acesteia. Acest tip de obligaţiuni sunt asemănate de economişti cu acţiunile vândute de o companie, a căror valoare creşte sau scade în funcţie de evoluţia acesteia.

Noii lideri greci au fost aleşi tocmai în baza promisiunilor de a renunţa la măsurile de austeritate. Germania, statul care a contribuit cu cea mai mare parte a creditului acordat de UE Greciei, refuză să accepte un nou plan de restructurare a datoriei elene. Cancelarul Angela Merkel a respins ferm orice propunere de reorganizare a datoriei, după ce liderii de la Atena au anunţat că nu vor mai negocia cu reprezentanţii troicii FMI - Comisia Europeană – Banca Centrală Europeană, ci direct cu reprezentanţii guvernelor din UE, pe care vor să-i convingă să accepte pierderi la cele două pachete de urgenţă acordate Greciei în 2010 şi 2012. 

Al doilea acord de urgenţă acordat Greciei s-a bazat în mare parte pe o astfel de restructurare, prin care creditorii privaţi ai statului (bănci, fonduri de investiţii) au fost forţaţi să accepte recalcularea dobânzilor, ceea ce a însemnat „ştergerea” a 100 de miliarde de euro din datoria publică a Greciei. De data aceasta, restructurarea nu s-ar mai limita la creditorii privaţi, afectând şi împrumuturile acordate de guvernele din UE.

Cu alte cuvinte, o parte importantă din banii cu care alţi europeni au împrumutat Grecia nu ar mai fi rambursată vreodată. Cancelarul german Angela Merkel este cea mai puternică voce care se opune acestui scenariu. 

Berlinul nu doar că refuză restructurarea, ci a negat că ar exista discuţii privind acordarea unui nou împrumut, în valoare de 20 de miliarde de euro, pentru Grecia. Multe dintre propunerile înainte de oficialii eleni „sunt divorţate de realitate”, au declarat guvernanţi nemţi citaţi tabloidul britanic „Daily Mail”. 

În două pachete de urgenţă, UE şi FMI au acordat Greciei împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Deşi în 2012 creditorii privaţi ai Greciei au fost convinşi să accepte pierderi în valoare de 100 de miliarde de euro pentru împrumuturile acordate, datoria publică a Greciei se ridică în prezent la 315 miliarde de euro, adică peste 175% din Produsul Intern Brut. 

Din această sumă, guvernele din zona euro au de recuperat 195 de miliarde de euro, adică 62% din datoria Greciei. În schimb, creditorii privaţi deţin 17% din aceasta.