Hagia Sophia: Erdogan promovează o „politică a provocărilor“

Hagia Sophia, ctitorie a Împăratului Iustinian

În cazul deciziei privind Hagia Sophia nu a fost vorba de chestiuni religioase, ci de o demonstraţie de putere a lui Erdogan, susţine Konstantin Nikolakopoulos. Transformarea este îndreptată „împotriva lumii vestice“.

Tribunalul administrativ suprem din Turcia a decis ca Hagia Sophia din Istanbul să poată fi folosită pe viitor ca moschee. Astfel, tribunalul a anulat decizia fondatorului statului, Kemal Atatürk, din anul 1934, care a transformat lăcaşul de cult într-un muzeu. Hagia Sophia a fost, până în anul 1453, anul în care Constantinopole a fost cucerit de otomani, marea catedrală a Imperiului Bizantin, vreme de 900 de ani. După cucerire, catedrala a fost transformată în moschee.

Konstantin Nikolakopoulos, profesor de teologie ortodoxă la Universitatea Ludwig Maximilian din München, a declarat pentru DW de ce este sentinţa judecătorească atât de importantă pentru preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Deutsche Welle: Cum evaluaţi sentinţa tribunalului administrativ suprem din Turcia, de a permite folosirea Hagiei Sophia pe post de moschee?

Konstantin Nikolopoulos: Creştinii ortodocşi sunt dezamăgiţi. Desigur, ne-am aşteptat la o astfel de sentinţă. Dar în esenţă nu a fost vorba aici de o chestiune religioasă. Sentinţa se înscrie într-un şir al politicii provocărilor, pe care preşedintele Turciei, Erdogan, o promovează în ultimii ani.

El a fost conştient că această transformare a Hagiei Sophia îi loveşte pe toţi creştinii, mai ales pe ortodocşi. Dar, în cele din urmă, aceasta se îndreaptă împotriva lumii occidentale în totalitate. Este vorba de o demonstraţie de putere. Erdogan nu vrea să domine doar lumea islamică. El vrea de asemenea să demonstreze că Turcia este o mare putere, care nu se teme de nimeni. Desigur, între motive se numără şi naţionalismul şi islamismul fundamentalist.

Cu alte cuvinte, este vorba de o politică a simbolurilor.

Cu siguranţă. Nu este vorba doar de o reglare de conturi cu Patriarhia Ecumenică de Constantinopole. Numai existenţa acesteia este de decenii un motiv de supărare pentru Erdogan. Din această cauză, Patriarhia a avut multe de suportat în ultimii ani.

Cum reacţionează Patriarhia Ecumenică?

Chiar dacă nu este recunoscută de statul turc drept ceea ce este, anume liderul spiritual al Ortodoxiei, Patriarhia suportă situaţia cu demnitate. Patriarhul Bartolomeu insistă asupra continuităţii istorice a Patriarhiei şi asupra menţinerii sediului său la Istanbul, în ciuda multelor voci care sfătuiesc mereu alceva.

Amintesc de asemenea că forţe politice naţionaliste califică Patriarhia Ecumenică drept "cuib de vipere" şi că au existat încercări de atentat asupra Patriarhului Ecumenic, atentate cu bombă.

Aveţi impresia că au existat presiuni suficiente din străinătate asupra Turciei, pentru a împiedica transformarea catedralei Hagia Sophia într-o moschee?

După părerea mea nu. Au existat de exemplu proteste din Franţa şi din Rusia, dar acestea au avut loc prea târziu şi prea încet. Iar Germania a evitat să ia o poziţie clară, fără echivoc. UNESCO şi-a publicat poziţia abia joi, în care îi cere lui Erdogan - eu spun că, mai degrabă, îl roagă - să renunţe la acest pas. Or, în context, toţi ştiau cel târziu din 2 iulie despre ce este vorba. În acea zi, tribunalul administrativ suprem a comunicat că preşedintele Turciei poate transforma Hagia Sophia în moschee printr-o simplă semnătură.

Vă puteţi închipui ca Hagia Sophia să fie folosită ca o moschee?

Da, îmi pot închipui asta, chiar dacă îmi vine greu. Deja în anii trecuţi au avut loc acolo, în cadru restrâns, ceremonii religioase musulmane, inclusiv pe 29 mai, ziua căderii capitalei bizantine Constantinopole, în anul 1453.

Aceste practici vor continua acum. Dar îmi pot închipui că UNESCO şi o serie de ţări vor face presiuni, astfel încât Hagia Sophia să funcţiioneze şi ca muzeu în anumite zile ale săptămânii.

Konstantin Nikolakopoulos este profesor de Teologie Biblică la Universitatea Ludwig Maximilian din München. El este editorul ziarului „Orthodoxes Forum“.

Interviu realizat de Panagiotis Kouparanis pentru Deutsche Welle