Europa Centrală a gestionat mai bine criza sanitară, dar cea economică ar putea să o îngenuncheze

După modelul Cehiei, Polonia va începe din 19 aprilie repornirea treptată a economiei, după măsurile introduse în urmă cu câteva săptămâni pentru limitarea pandemiei de COVID-19, a anunţat marţi ministrul sănătăţii polonez Lukasz Szumowski. Europa Centrală a gestionat bine criza sanitară, dar cea economică ar putea să stea o îngenuncheze cred analiştii.

''De la 19 aprilie vom începe încet dezgheţarea economiei'', a declarat Szumowski pentru postul de radio RMF FM.

La rândul său, Piotr Muller, purtător de cuvânt al guvernului de la Varşovia, a afirmat că în prima etapă vor fi ridicate restricţiile impuse magazinelor.

''Deciziile vor fi luate mâine sau poimâine pe baza viitorului scenariu care trebuie să fie pus în practică'', a spus Muller, într-o intervenţie pentru postul public de radio polonez.

Pe de altă parte, polonezilor care s-au vindecat în urma infectării cu noul coronavirus (SARS-CoV-2) li se va cere să doneze sânge, pentru ca anticorpii lor să poată fi folosiţi pentru a ajuta pacienţii cu COVID-19 sanguină, potrivit thenews.pl.

Medicii polonezi consideră că plasma sanguină provenind de la aceşti donatori poate accelera recuperarea pacienţilor cu COVID-19 şi reduce gravitatea simptomelor lor.

Centrele de hematologie regionale din Polonia vor putea colecta plasma începând cu finalul săptămânii în curs, a informat postul de radio public polonez.

Până luni seara, 6.934 de persoane au fost testate pozitiv cu noul coronavirus în Polonia, dintre care 245 de cazuri fatale. Peste 400 de pacienţi s-au vindecat complet.

Cehia va permite de astăzi, 14 aprilie, călătoriile în străinătate. Este vorba de o redeschidere parţială a graniţelor, pentru călătoriile urgente în scop profesional, pentru tratamente medicale sau pentru a-ţi vizita familia. Măsura vine după ce joia trecută au fost redeschise magazinele de bricolaj şi grădinărit, magazinele care vând şi repară biciclete, papetăriile. Oamenilor li s-a permis şi reluarea sportului în aer liber, precum tenisul sau alte activităţi individuale.

În Europa Centrală şi de Est, cele mai multe cazuri confirmate erau înregistrate în Polonia, România şi Cehia, în timp ce Slovacia, Letonia, Muntenegru, Croaţia, Lituania, Albania erau ţările din regiune cu cele mai puţine persoane infectate cu noul coronavirus.

Astfel, la 13 aprilie, situaţia în această regiune era următoarea: Polonia (6.674 cazuri şi 232 decese), România (6.633 cazuri şi 318 decese), Cehia (5.991 cazuri şi 139 decese), Serbia (3.630 cazuri şi 80 decese), Ucraina (3.102 cazuri şi 93 decese), Republica Moldova (1.662 cazuri şi 33 decese), Croaţia (1.600 cazuri şi 23 decese), Ungaria (1.458 cazuri şi 109 decese), Estonia (1.332 cazuri şi 27 decese), Slovenia (1.212 şi 55 decese), Lituania (1.062 cazuri şi 24 decese), Bosnia şi Herţegovina (1.018 cazuri şi 39 decese), Macedonia de Nord (828 cazuri şi 34 decese), Slovacia (742 cazuri şi 2 decese), Bulgaria (676 cazuri şi 31 decese), Letonia (653 cazuri şi 5 decese), Albania (446 cazuri şi 23 decese), Muntenegru (273 cazuri şi 3 decese). 

Cum se descurcă statele central-europene în pandemie?  Mai bine decât cele din vestul Uniunii Europene, din punct de vedere medical. Refacerea economică s-ar putea să fie însă problematică, avertizează Politico.

”Obligaţiunile Corona nu sunt un subiect în Europa Centrală. Varşovia, Praga sau Budapesta nu s-au implicat în bătălia cruntă dintre ţările din zona euro pentru a emite datorii comune susţinute de toate cele 19 ţări membre ale zonei.

De asemenea, înseamnă că nu au acces la măsurile Băncii Centrale Europene prin care se oferă până la 3 trilioane de euro în lichidităţi pentru bănci, un program de cumpărare de obligaţiuni de 1,1 trilioane de euro şi 240 de miliarde de euro în liniile de credit oferite de Mecanismul european de stabilitate - potrivit acordului încheiat joi de miniştrii finanţelor UE.

Totuşi, vor face parte din împrumuturile de 300 de miliarde de euro acordate companiilor şi lucrătorilor, de asemenea parte din acordul de joi.

Ţările din Europa Centrală şi de Est sunt nevoite să se bazeze în mare parte pe propriile lor bănci centrale şi pe creşterile cheltuielilor guvernamentale pentru a preveni colapsul economic - alături de sprijinul direct din bugetul UE. Cresc însă temerile că regiunea - în special ţările mai sărace precum Bulgaria şi România - va avea dificultăţi mai mari pentru a preveni impactul crizei, lucru care poate adânci diviziunile din UE.

Pe de altă parte, Comisia intenţionează să sporească cheltuielile din bugetul următorilor şapte ani, pentru a lupta cu consecinţele pandemiei, deşi este puţin probabil să fie similar cu amploarea Planului Marshall postbelic.

Deocamdată însă – spune Politico - Europa Centrală gestionează relativ bine criza. Numărul cazurilor de coronavirus este mai mic decât în ​​multe ţări din vestul Europei, întrucât o mare parte din regiune a pus în aplicare măsuri de blocare înainte de apariţia deceselor.

Este însă o întrebare dacă aceste ţări au resurse pentru a înfrunta o catastrofă economică fără precedent, bazându-se mai mult pe ele însele decât pe un bloc mai mare de ţări”.