Cum se poziţionează Uniunea Europeană în chestiunea afgană şi de ce ia în calcul un dialog cu talibanii

Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene FOTO EPA-EFE

Uniunea Europeană (UE) priveşte chestiunea afgană din perspectiva evitării unei noi crize a migraţiei şi ameninţării teroriste.

Pusă la grea încercare de criza migraţiei din 2015, UE dă semnale că este destul de preocupată de o reluare a fluxului migratoriu, de această dată dinspre un Afganistan terorizat de puterea talibană sau afectat de un război civil prelungit. O altă preocupare a Uniunii Europene este ca Afganistanul să nu redevină o bază pentru terorişti, aşa cum s-a întâmplat în prima perioadă a conducerii talibane, între 1996 şi 2001, care a culminat cu atentatele din 11 septembrie 2001 de pe teritoriul american. Plecând de la aceste perspective, Uniunea Europeană tinde să menţină deschise canalele de comunicare cu noua putere de la Kabul.

UE „va trebui să discute” cu talibanii „cât de curând va fi necesar” pentru că aceştia „au câştigat războiul”, dar fără ca acest lucru să implice recunoaşterea oficială a noului regim în perioada imediată, a precizat Josep Borrell, şeful diplomaţiei europene, la finalul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din UE despre situaţia din Afganistan.

„Talibanii au câştigat războiul. Deci va trebui să discutăm cu ei, în scopul de a angaja un dialog cât de curând va fi necesar pentru a evita o catastrofă umanitară şi potenţial migratorie”, a spus Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Securitate.

„Acest dialog va trebui, de asemenea, să se concentreze asupra mijloacelor de a împiedica o prezenţă teroristă străină în Afganistan”, a subliniat Borrell.

Ori relaţiile dintre talibani şi reţeaua teroristă al-Qaeda, care a atacat America pe 11 septembrie 2001, sunt în continuare destul de solide, ceea ce alimentează îngrijorări.

Vigilenţă

Şeful diplomaţiei europene a menţionat că astfel de discuţii nu implică o recunoaştere promptă, oficială, a regimului taliban de către Bruxelles, remarcă AFP.

„Nu este vorba despre recunoaşterea oficială a talibanilor, este vorba despre a fi în contact. Dacă vreau ca 400 de persoane, afgani care lucrează pentru UE şi familiile lor, să poată ajunge la aeroport pentru a fi evacuaţi, atunci trebuie să vorbesc cu autorităţile talibanilor”, a explicat el.

Pe de altă parte, Borrell a dat asigurări că Bruxellesul rămâne „vigilent” în privinţa respectării normelor internaţionale de către noua putere de la Kabul.

În prima lor conferinţă de presă de la venirea la putere, talibanii au declarat că vor relaţii paşnice cu alte ţări, că nu caută răzbunare şi că vor respecta drepturile femeilor, dar în cadrul legii islamice. Numeroşi experţi pun la îndoială acest discurs. În opinia lor, este vorba de o încercare de obţinere a legitimităţii şi de spălare a imaginii. De altfel, singurul progres constatat deocamdată este că femeile nu mai sunt nevoite să poarte burka, vălul integral, precum în 1996-2001, ci mai pot opta pentru niqab sau hijab, un văl care lasă faţa la vedere.

Talibanii vor fi judecaţi în funcţie de „acţiunile lor”, a afirmat ministrul german de Externe Heiko Maas.

Miniştrii europeni au discutat marţi şi despre erorile comise în Afganistan. După cum a constatat Borrell, primul obiectiv al intervenţiei occidentale „a fost distrugerea al-Qaeda”, dar „misiunea a evoluat gradual către construcţia unui stat modern”. „Astăzi se poate spune că am reuşit cu primul obiectiv. Nu şi cu al doilea”, a spus şeful diplomaţiei europene.

Nelinişti legate de un val de migranţi ilegali

Cu toate că încă nu există un val de migranţi afgani şi nici măcar nu se întrevede formarea lui în perioada imediat următoarele, propunerile pentru gestionarea unei astfel de situaţii au început deja să curgă. Evocând imaginile de la Kabul cu afgani care se îmbulzesc la aeroport în speranţa de a pleca din ţară, comisarul european pentru Economie Paolo Gentiloni a pledat deja pentru deschiderea de „coridoare umanitare”. „Cred că inevitabil Europa va trebui să se doteze cu coridoare umanitare şi să organizeze centre de primire, inclusiv pentru a evita fluxuri necontrolate de migranţi ilegali. Sau cel puţin ar trebui să facă acest lucru în ţările dispuse”, a declarat Gentiloni pentru cotidianul italian „Il Messaggero”. Austria, condusă de conservatori, propune de pe acum ideea creării unor „centre de deportare” în ţări vecine Afganistanului. „Dacă deportările nu mai sunt posibile din cauza restricţiilor ce ne sunt impuse de Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, atunci trebuie avute în vedere alternative. Centre de deportare în regiunea din jurul Afganistanului ar fi o posibilitate”, scriu ministrul de Interne, Karl Nehammer, şi cel de Externe, Alexander Schallenberg, într-un comunicat comun. Cancelarul german Angela Merkel susţine ideea furnizării de sprijin ţărilor vecine Afganistanului, pentru ca eventualii refugiaţi să rămână în regiune.

Deocamdată Comisia Europeană lucrează cu statele membre pentru a găsi soluţii rapide pentru mutarea angajaţilor locali afgani şi a familiilor lor într-un loc sigur.

Îngrijorări în legătură cu situaţia femeilor

Într-un comunicat emis miercuri, UE şi SUA se declară „profund îngrijorate” de situaţia femeilor în Afganistan. Talibanii sunt chemaţi să evite „orice formă de discriminare şi abuz” şi să le respecte drepturile.

„Suntem profund îngrijoraţi pentru femeile şi fetele din Afganistan, pentru drepturile lor la educaţie, la muncă şi la libertatea de circulaţie”, indică acest text semnat de alte 18 ţări pe lângă UE şi SUA, printre care Australia, Brazilia, Canada, Senegal, Norvegia, Argentina şi Noua Zeelandă.

„Îi invităm pe cei care deţin puterea şi autorităţile din Afganistan să le garanteze protecţia. Femeile afgane, ca şi toţi afganii, merită să trăiască în securitate şi în demnitate. Orice formă de discriminare şi de abuz trebuie evitată”, atrag atenţia semnatarii declaraţiei.

„Urmărim îndeaproape felul în care orice viitor guvern la Kabul va garanta drepturile şi libertăţile care au devenit o parte inalienabilă a vieţii femeilor şi fetelor în Afganistan în ultimii 20 de ani”, conchid ei, promiţând asistenţă pe viitor.

Sub precedentul regim al talibanilor, în perioada 1996-2001, femeile nu puteau ieşi din casă fără un însoţitor de sex masculin şi să lucreze, iar fetele nu aveau dreptul să meargă la şcoală. Femeile acuzate de adulter erau biciuite până la moarte. Talibanii promit că nu vor relua aceste practici, dar nu există nicio garanţie în acest sens.