De ce se extinde criza politică în Europa Centrală

Trei dintre statele foste comuniste din Europa Centrală - Slovacia, Cehia şi Sloveni- se afundă în crize politice declanşate de probelele legate de corupţie, atingere adusă libertăţii presei sau unor coaliţii guvernamentale slabe.

În Slovacia, preşedintele slovac Andrej Kiska a acceptat demisia prezentată cu o zi înainte de premierul Robert Fico şi desemnarea succesorului său de către partidul acestuia Smer-SD, a anunţat joi şeful unui partid din colaiţia guvernamentală, relatează AFP.

Fico a decis să demisioneze în urma crizei politice şi unor importante manifestaţii de stradă, provocate de asasinarea în februarie a jurnalistului Jan Kuciak, care ancheta cu privire la corupţie şi legături între oameni de afaceri italieni suspectaţi de contacte cu mafia calabreză cu reprezentanţi politici slovaci, inclusiv din anturajul premierului.

”Smer-SD, ca partidul cel mai puternic (din coaliţie) va prezenta un candidat în postul de premier. Preşedintele l-a acceptat”, a declarat pentru presă preşedintele partidului Most-Hid (centru-dreapta, apropiat minorităţii ungare) Bela Bugar.

Potrivit lui Bugar, noul Executiv va avea cel puţin cinci noi membri. ”O treime din Guvern va fi înlocuită”, a spus el.

Preşedintele Kiska a cerut fie alegeri anticipate, fie o remaniere în profunzime a Guvernului, pentru a se pune capăt crizei.

Doi membri ai Guvernului Fico şi din partidul său au demisionat deja, mai întâi ministrul Culturii Marek Madaric, iar apoi, luni, ministrul de Interne Robert Kalinak.

Presa slovacă scrie că vicepremierul actual Peter Pellegrini (Smer-SD) ar putea să-i succeadă lui Fico în funcţie.

Demisia lui Fico a fost provocată de asasinarea jurnalistului de investigaţie Jan Kuciak, împuşcat mortal împreună cu logodnica sa, la finalul lunii februarie, care investiga corupţia şi presupusele legături între responsabili politici slovaci şi oameni de afaceri italieni suspectaţi de a fi în legătură cu mafia calabreză, 'Ndrangheta.

Asasinarea celor doi tineri a provocat o criză politică în Slovacia, ţară în care zeci de mii de persoane au ieşit în stradă pentru a demonstra împotriva corupţiei şi a cere plecarea din funcţie a lui Robert Fico.

Uniunea Europeană a cerut miercuri Slovaciei să facă rapid lumină în cazul asasinării jurnalistului Jan Kuciak şi să coopereze cu Oficiul European de Luptă Antifraudă al UE (OLAF).

„Prima prioritate pentru noi toţi trebuie să fie aceea de a efectua o anchetă independentă şi riguroasă a faptelor şi de a-i aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei. Solicităm autorităţilor slovace să facă aceasta rapid“, a declarat Julian King, comisarul european pentru Uniunea securităţii, în faţa deputaţilor europeni reuniţi la Strasbourg.

Europol, agenţia europeană specializată în lupta împotriva criminalităţii, a trimis o echipă la 28 februarie „pentru a sprijini investigaţia slovacă“, a declarat King, în timp ce o delegaţie de europarlamentari s-a deplasat de asemenea în Slovacia în zilele de 8 şi 9 martie.

„Lansăm un apel autorităţilor slovace să colaboreze pe deplin cu OLAF pentru a stabili dacă acest caz implică deturnare de fonduri europene în afara graniţelor“, a cerut Julian King.

În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, care a început luni, mulţi europarlamentari aveau în faţa lor în hemiciclu un poster cu chipurile lui Jan Kuciak şi Martina Kusnirova, proclamând „All for Jan“ .

În Cehia vecină, aproximativ 3.000 de persoane s-au strâns miercuri în Piaţa Venceslau din Praga la o manifestaţie pentru libertatea presei, după ce preşedintele Milos Zeman a lansat un atac dur la adresa televiziunii publice cehe şi a unor instituţii media, informează site-ul postului France 24.

„Ruşine“ au scandat protestatarii, vizând atât pe preşedintele prorus Milos Zeman, cât şi pe premierul populist Andrej Babis, aliatul acestuia. 

Zeman, care în urma alegerilor din ianuarie a câştigat un al doilea mandat, este cunoscut pentru aversiunea sa faţă de jurnalişti. În mai 2017, Zeman i-a spus preşedintelui rus Vladimir Putin, cu care are o relaţie cordială, că „jurnaliştii ar trebui lichidaţi“. 

În discursul său de învestire de săptămâna trecută, Zeman a acuzat televiziunea publică cehă şi unele instituţii media că „încearcă să manipuleze publicul“. 

Libertatea presei a devenit un subiect şi mai important în regiune după ce un jurnalist slovac de investigaţii a fost asasinat împreună cu prietena lui. 

În Slovenia, premierul de centru stânga Miro Cerar şi-a anunţat miercuri seara demisia după invalidarea unui referendum guvernamental de aprobare a unui proiect major de infrastructură, transmite AFP.

„Forţele trecutului nu ne permit să lucrăm pentru generaţiile viitoare. (...) Prezint demisia mea Parlamentului“, a anunţat şeful guvernului sloven, într-o conferinţă de presă, după ce Curtea Constituţională a invalidat un referendum referitor la amenajarea portului Koper, la Marea Adriatică.

Prin acest referendum organizat în septembrie 2017, alegătorii sloveni au aprobat construcţia unei noi căi ferate pentru a deservi singurul mare port comercial sloven, de o importanţă strategică pentru ţară.

Este vorba de un proiect de referinţă al coaliţiei lui Cerar, estimat la peste un miliard de euro.

Curtea Constituţională a reproşat guvernului că nu şi-a îndeplinit obligaţia sa de neutralitate prin finanţarea campaniei cu fonduri publice.

Renunţarea lui Cerar vine pe fondul unor revendicări sociale, în serviciul public în special, unde grevele s-au înmulţit de la începutul anului, şi cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare, care ar trebui să fie organizate în luna iunie.

Anularea referendumului a fost, potrivit premierului Cerar, "picătura de apă care a făcut să se verse paharul" într-o coaliţie de guvernare compusă din trei partide între care tensiunile au tot sporit.

Miro Cerar a apreciat că revine şefului statului, Borut Pahor, decizia de a convoca sau nu alegeri anticipate.

La putere din 2014, Cerar, un jurist de 54 de ani, a făcut senzaţie câştigând alegerile legislative în fruntea unui partid cu totul nou, la câteva luni după ce a intrat în politică.