Cifrele din spatele celor mai spinoase subiecte ale negocierilor pentru Brexit

Participanţii la negocierile pentru Brexit vor avea de luat decizii dificile în următorii doi ani, iar între cele mai spinoase subiecte se numără cât va fi dispusă Marea Britanie să plătească pentru acoperirea obligaţiilor financiare către UE, câţi imigranţi sunt prea mulţi pentru alegătorii britanici şi în ce măsură mai poate beneficia ţara de libertatea comerţului după separare, relatează Bloomberg.

Imigraţie

Premierul britanic Theresa May a interpretat votul pentru Brexit de la referendumul de anul trecut ca un apel pentru limitarea imigraţiei. Marea Britanie este a doua cea mai populară destinaţie după Germania pentru imigranţi, iar May a semnalat că va impune unele restricţii.

Cu 2,2 milioane de europeni care lucrează în Marea Britanie, bancherii, companiile de telecomunicaţii şi fermierii avertizeză guvernul să nu restrângă prea mult o sursă de formă de angajaţi calificaţi.

Potrivit datelor Biroului Naţional pentru Statistică, în Marea Britanie lucrau în 2015 un număr de 916.000 de polonezi, 332.000 de irlandezi, 233.000 de români, 219.000 de portughezi, 192.000 de italieni şi 165.000 de francezi.

Între sectoarele în care lucrează cei mai mulţi imigranţi europeni se află în ordine industria prelucrătoare, comerţul angro şi de retail, sănătatea şi serviciile sociale, industria serviciilor de cazare şi alimentare, construcţii, educaţie, ştiinţă şi tehnică şi transporturi şi logistică, arată datele aferente anului 2016.

Comerţ

Dacă Marea Britanie va ieşi din UE fără un acord comercial sau unul de tranziţie, exportatorii vor fi expuşi la tarifele Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), după ani de zile de liber schimb în spaţiul comunitar.

Bloomberg prezintă cele mai mari exporturi britanice, conform anului 2016, şi taxele vamale pentru fiecare dintre acestea

Astfel, Marea Britanie a exportat anul trecut utilaje în valoare de 50,7 miliarde de lire sterline, pentru care tarifele OMC sunt de 2%. Livrările de vehicule au totalizat 30,4 miliarde de lire (tarife de 8%), cele de avioane 15,5 miliarde de lire (tarife de 3%), iar cele de băuturi 6,9 miliarde de lire (tarife de 4%). În cazul fierului şi oţelului, exporturile s-au ridicat anul trecut la 3,7 miliarde de lire (tarife de 2%), în timp de cerealele au adus 2,3 miliarde de lire (tarife de 41%), iar coloranţii 2,1miliarde de lire (tarife de 8%), arată datele statistice.

Contribuţiile la bugetul UE

Plecarea Marii Britanii ar lăsa un gol în bugetul UE, dacă britanicii nu vor accepta să plătească în schimbul unor beneficii. Marea Britanie este al doilea mare contributor la bugetul UE, iar golul pe care îl lasă în urmă va trebui să fie acoperit prin reduceri de cheltuieli şi creşterea contribuţiilor altor ţări.

Bugetele UE sunt concepute pe perioade lungi de timp, ceea ce înseamnă că ţările membre nu trebuie să îşi acopere angajamentele imediat. Asta face probabil ca Marea Britanie să fie solicitată de plătească pentru angajamente anterioare.

În 2015, un număr de 12 state au contribuit mai mult la bugetul UE decât au primit, pe primele trei locuri fiind Germania, cu 14,3 miliarde de euro, Marea Britanie, cu 11,5 miliarde de euro, şi Franţa, cu 5,5 miliarde de euro.

Celelalte state contributoare nete sunt, în ordine, Olanda, Italia, Suedia, Belgia, Austria, Danemarca, Finlanda, Luxemburg şi Cipru.

Un semnal timpuriu va fi dacă Marea Britanie va fi dispusă să plătească factura pentru divorţul de UE, evaluată la circa 50 de miliarde de lire sterline, estimările variind între 24,5 miliarde de euro şi 72,8 miliarde de euro.

Oficialii UE afirmă că britanicii trebuie să îşi plătească mai întâi datoriile, înainte de a discuta un acord comercial, dar premierul May contestă atât sumele vehiculate cât şi legalitatea lor.

O problemă pentru May este că britanicii vor limitarea imigraţiei, dar păstrarea avantajelor apartenenţei la UE, cum este libertatea comerţului.

Potrivit unui sondaj efectuat în 2016, britanicii susţin libertatea comerţului în proporţie de 88%, tarife favorabile de roaming în proporţie de 71% şi drepturile de paşaport pentru companiile financiare  într-o măsură de 65%. Pe de altă parte, 68% dintre respondenţi vor tratarea imigranţilor din UE la fel ca pe cei din afara acesteia, în timp ce 69% vor controale la graniţe.