E interesant acest popor care vine din Asia, s-a creştinat acum un mileniu dar acum uită să mai fie creştin. Pentru cine locuieşte la Budapesta şi este anti Orban, a fost fraudă la lumina apusului. Guvernul a tras de timp vreo trei ore ca să numere de trei ori până să le dea fix 133 de mandate. În acest timp, website-ul Agenţiei Electorale Maghiare a fost inaccesibil. Mai mult, a reportat date dubioase, ca de exemplu numărul de votanţi finali a fost mai cu 80 000 mai mic decât numărul de votanţi cu ceva timp înainte. Coincidenţă? Ha ha, hai să nu fim naivi. Toată opoziţia cere deja dreptatea prin renumărarea voturilor. Bineînţeles că sunt şanse mici să se întâmple.

The Irish Times notează că situaţia din Ungaria este mai îngrijorătoare decât în Polonia. „UE a reacţionat la evoluţia situaţiei politice din Polonia prin ameninţarea că Varşovia încalcă principiile şi acquis-ul comunitar, dar a rămas tăcută la ceea ce s-a întâmplat în tranziţia maghiară. Bruxelles-ul trebuie să fie mai eficient în observaţiile sale despre fazele politice şi care sunt ameninţările la stabilitatea unei ţări. Reformele justiţiei poloneze pot fi schimbate cu uşurinţă de guvernarea viitoare. În Ungaria, Viktor Orban tocmai ce a câştigat a treia oară consecutiv o largă majoritate.“

Badishe Zeitung scrie că rebelii est europeni se răscoală împotriva dominării Vestului. „Cert este că în statele noi membre ale UE, cum sunt cele din Estul Europei, există o reticenţă în a-şi ceda suveranitatea şi particularităţile culturale unui Vest dominant. Şi să nu ne iluzionăm: UE este dominată de Vest. Francezii şi germanii au decizia şi câteodată luxemburghezii, dar nu polonezii, ungurii sau cehii. Comparat cu acest lucru, disputa Est-Vest asupra politicii refugiaţilor nu este altceva decât un simptom al unui conflict mult mai fundamental. Este foarte important să reţinem acest lucru deoarece mulţi politicieni şi cetăţeni din Vestul Europei încă se uită de sus la estici. De aici şi surprinderea lor că alegerile acestea au un rezultat greşit.“

Ria Novosti surprinde prin opinia că Orban nu greşeşte cu nimic. „Contrar dogmei liberale tradiţionale economia Ungariei se dezvoltă într-un ritm excelent şi nimeni nu emigrează pentru a munci în Vest. Dar cel mai dezgustător este că nu poţi să acuzi elita politică a Ungariei de nimic: a nu-l plăcea pe Soros nu este un păcat. Cum nu este nici refuzul de a bloca conductele cu gaz rusesc. Comparat cu Jobbik, Fidesz pare un grup de activişti pentru drepturile omului, stângişti şi feminişti. Mai mult, Ungaria îşi achită cu succes toate datoriile de a fi parte a Vestului.“

Tages-Anzeiger subliniază că modelul Orban nu poate funcţiona în afara Ungariei. „Cu o mândrie naţională şi un sens colectiv al fiinţei diferit şi neînţeles de străini, Ungaria este şi va rămâne un caz special. Şi Orban este un virtuoso al mizei exact pe aceste emoţii. Partidele tradiţionale ale Europei îl felicită pentru victorie, dar sunt mici şanse ca ele să calce pe urmele lui. Nu au nici majorităţile necesare, nici structurile de partid bazate pe obedienţă oarbă. Modelul lui Orban este finanţat din afară. Fără împrumuturile din Rusia şi China şi subsidiile de miliarde de euro de la UE democraţia lui iliberală s-ar prăbuşi.“

Die Welt este cel mai radical şi consideră că Orban a săpat groapa UE. „Victoria lui electorală i-au dat impulsul necesar pentru a exporta modelul lui autoritar şi în restul Europei. Şi are ucenici care sunt nerăbdători să înveţe, cum vedem în Polonia sau alte state din grupul de la Vişegrad. Varşovia este pe urmele Budapestei deja. Cu un bloc estic întărit de victoria din Ungaria, UE pare să aibă aceeaşi soartă ca ONU. Când prea multe state se adună într-o organizaţie şi nu pot ajunge la un consens asupra valorilor, cooperarea devine nimic altceva decât un club de debate. Se poate spune deja că Orban se pregăteşte şă înmormânteze UE. Săraca Ungarie, săraca Europă. Propria frică îi aduce căderea.“

Die Presse scrie că omul Orban nu este  chiar aşa important. „Adevărat, a umplut câteva goluri în social democraţia creştină Europeană, a ascultat oamenii şi a demonstrat pentru a treia oară consecutiv că abordarea lui naţionalistă şi iliberală poate să îi aducă o majoritate. Dar a ajunge până la întreba cum să îl abordezi pe Orban ca la ceva esenţial pentru Europa este o supraestimare a omului. Nu e chiar aşa important. Fixaţia pe Orban arată cât de inexistentă este dezbaterea despre direcţia ideologică a UE. Obiectiv vorbind, modelul lui de democraţie închisă cu tendinţe autoritare nu a fost copiată cu succes nicăieri altundeva.“

WPolityce.pl notează că liberalii dispreţuiesc democraţia. „Nu contează că Ungaria a ales partidul Fidesz de trei ori la rând şi că i-a dat partidului lui Viktor Orban majoritatea care le dă voie să schimbe Constituţia. Au făcut alegerea greşită. Nu au votat cum trebuie. Nu sunt maturi îndeajuns pentru democraţie. Liberalii nu se mai ascund în a-şi arăta dispreţul faţă de masele rătăcite. De doi ani auzim acelaşi lucru că cinci milioane de polonezi au dat PiS şansa de a distruge democraţia. Acesta este adevăratul dispreţ pentru democraţie.“

Index arată că mass-media a înşelat votanţii. „Responsabilitatea nu e a maselor care votează pentru ură, ci a celor care au folosit mass-media de stat şi a câtorva altora ca vuvuzelele guvernului. Pentru bani şi urmărind un plan de acasă, au fost în stare să manipuleze deliberat oamenii şi să sădească ură în sufletul lor prin minciuni. Oamenii trădaţi au avut puţine opţiuni din care să aleagă. Toată lumea în jurul lor vorbea despre acelaşi lucru. Aşa că nici măcar nu le-a trecut prin cap că informaţia pe care o auzeau la televizor, la radio, pe postere sau la întâlniri putea să fie falsă.“

De Morgen subliniază că Partidul Popular European trebuie să ia măsuri. „Este timpul ca Junker şi prietenii săi de partid să pună stop modului în care prietenul lor Orban subminează valorile europene sub egida UE şi a PPE. Este datoria lor să îl avertizeze pe Orban că nu va fi liber să îşi implementeze programul electoral xenofob şi anti-semit fără consecinţe serioase. Dacă economia maghiară creşte, asta se datorează în principal UE împotriva căreia a declarat lupta în campania electorală. Comisia, Consiliul şi Parlamentul ar face bine şă îi amintească lui Orban pre-condiţiile pentru a fi parte a UE: respect total pentru libertăţi şi pentru domnia legii.“

Diario de Noticias scrie că solidaritatea cu Orban este îngrijorătoare. „Partidul Popular European a trecut acum de la tăcere totală la comportament neruşinat şi scandalos: preşedintele PPE, Joseph Daul, nu numai că l-a încurajat public pe Orban înainte de alegeri, dar l-a şi descris ca o garanţie la stabilitate şi prosperitate. Prin aceasta, i-a girat campania neruşinată a lui Orban. Liderul grupului PPE în PE, Manfred Weber, este şi el un fan Orban. Îi place să se pozeze dând mâna cu Orban şi să dea share la citatele cinice ale lui Orban despre identitatea Europei pe Facebook.“

Kurier crede că dezbaterea despre valori este întârziată grav. „Pentru o Europă care vede aceste valori ca o bază şi nu doar o faţadă, această dezbatere este de mult aşteptată. Dar asta nu înseamnă doar aruncarea la gunoi a ideilor lui Orban ca nedemocratice şi anti-Europene, ci şi luarea lor în serios. Europa, a cărei credibilitate este în scădere considerabilă, are nevoie de această dezbatere despre valori. Poate că despre unele teme, cum ar fi imigraţia, ar trebui să se repoziţioneze. Ori aşa, ori Europa şi-a re-examinat deja principiile în această dezbatere şi deci şi le-a întărit.“

The Guardian concluzionează că rasismul trebuie contracarat la nivelul cetăţenilor. „Nu este uşor pentru instituţiile UE să îşi regândească scopul moral când a face asta seamănă a respingere a verdictelor democratice în statele membre. Idea naţionaliştilor de Europă este periculoasă, iar politicienii liberali au fost prea delăsători în a gândi că idea instituţională bazată în Bruxelles e o idee bună. UE, ca o idee şi set de reguli, este indispensabilă în lupta cu naţionalismul, dar nu şi suficientă. Politica rasistă a încolţit la nivel de cetăţean şi acolo este locul unde trebuie înfrântă.“

Novi List spune că Fidesz este răul mai mic. „Orban joacă deştept poziţia în relaţia cu Jobbik: deoarece el protejează nu numai Ungaria de Bruxelles, ci şi Europa şi identitatea catolică de «hoardele de refugiaţi estici». Cu alte cuvine, se pare că Orban îi spune Bruxelles-ului: e ori eu, ori Jobbik.“

Personal, ceea ce mi-au spus prietenii maghiari despre Orban mă surprinde. Cu acuzaţii că este foarte agresiv în familie şi că merge de două ori pe an la o clinică privată de psihiatrie din Austria pentru două săptămâni pentru a se trata nu poate spune decât că omul e undeva între psihopat şi bipolar. Nu e mare şmecherie să renunţi la studii la Oxford ca să devii deputat şi fotbalist, să faci faci bani de pe urma prostirii propriului popor sau să bagi frica în propriii votanţi. Nu e şmecherie să ai atitudinea de neam prost pe care o are şi nici să începi ca liberal, să îi ceri bani lui Soros ca să construieşti societate civilă şi apoi s-o dai pe populism că aşa e valul. Cum spuneam înainte de alegeri, a câştigat, dar de fapt a pierdut de mult.

Sâmbătă vor fi proteste uriaşe în Budapesta, unde şi-au anunţat deja prezenţa peste 100.000 de oameni. Cu o ţară care se scaldă în alcoolism şi violenţă domestică, a fi anti-Fidesz pare cel mai normal lucru în acest moment.