Ce avantaje are România din CETA: ar putea creşte exporturile de produse agricole, maşini şi piese auto în Canada

România ar putea înregistra o creştere a exporturilor în Canada după intrarea în vigoare a tratatului de liber-schimb CETA, dintre Canada şi Uniunea Europeană, iar producătorii români ar putea fi competitivi pe segmente precum încălţămintea, produsele agricole, serviciile de construcţii nave, construcţia de automobile şi producţia de piese auto, produse ceramice şi textile, arată un comunicat al Ambasadei Canadei în România, transmis vineri.

În 15 februarie, Parlamentul European a aprobat Acordul Economic şi Comercial Cuprinzător dintre UE şi Canada (CETA), ceea ce deschide calea către ridicarea vizelor pentru românii care vor să călătorească în ţara nord-americană.

Însă dincolo de eliminarea vizelor, acordul are beneficii economice importante pentru părţile semnatare, inclusiv pentru România, subliniază Ambasada Canadei.

„România va beneficia direct de reducerile de tarife pentru unele dintre produsele sale de export cele mai competitive, cum ar fi produsele din pielărie şi încălţăminte, produse agricole, servicii de construcţii nave, construcţia de automobile şi producţia de piese auto, produse ceramice şi textile. De exemplu, sub umbrela CETA, 93% din tarifele de export canadiene pentru produsele agricole vor fi eliminate“, se arată în comunicat. 

Maşinile produse în România ar putea ajunge mai uşor pe piaţa canadiană.

„Tarifele la export în sectorul construcţiilor de maşini, care în acest moment se ridică la  9,5%, vor fi  anulate ca urmare a implementării CETA“, precizează ambasada.

Un alt avantaj este legat de stimularea investiţiilor, Canada fiind un important exportator de capital.

„CETA va da un impuls important şi exportului de servicii şi investiţiilor dintre Canada şi România, va permite recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale, va creşte competitivitatea companiilor româneşti pe piaţa canadiană şi va reduce costurile pe care le au companiile atunci când exportă, fără a  periclita standardele curente privind protecţia mediului şi drepturile angajaţilor“, arată documentul menţionat. 

Însă CETA vizează o cooperare mai largă, dincolo de stimularea schimburilor economice. 

Astfel, CETA „arată angajamentul nostru de a avea o abordare progresistă în ceea ce priveşte comerţul internaţional şi, în compararaţie cu alte tratate de comerţ bilateral mai tradiţionale. (...) Această abordare progresistă asupra relaţiilor comerciale reflectă şi promovează valorile pe care le împărtăşim şi susţine cooperarea şi consolidarea normelor şi standardelor internaţionale în ceea ce priveşte  aspecte de interes comun, cum ar fi managementul şi dezvoltarea sustenabile, proprietatea intelectuală, protecţia ecosistemelor şi a speciilor pe cale de dispariţie, drepturile angajaţilor şi barierele non-tarifare“, a declarat ambasadorul Canadei în România, Kevin Hamilton.

Guvernul român a anunţat  în octombrie 2016 că, în urma semnării tratatului CETA, Canada a confirmat ridicarea vizelor pentru cetăţenii români în două etape. Premierul din perioada respectivă, Dacian Cioloş, a afirmat atunci că este „un moment important“ atât pentru cetăţeni, cât şi pentru oamenii de afaceri.

De la 1 mai 2017, cetăţenii români care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada pe baza unei autorizaţii electronice de călătorie (eTA) în loc de viză.

Vizele vor fi eliminate în totalitate începând din 1 decembrie 2017.

După aprobarea în PE, o mare parte din CETA va fi aplicat provizoriu, începând din luna aprilie, până la ratificarea sa de toate Parlamentele naţionale şi regionale din UE, ceea ce va dura ani de zile.

Textul va elimina 99% dintre taxele vamale. În plus, prevede cooperarea în domeniul social, în cel sanitar şi în cel de combatere a încălzirii climatice.

Parlamentul regiunii francofone belgiene Valonia (sudul Belgiei - n. red.) şi-a exprimat îngrijorarea la sfârşitul lui octombrie 2016, ceea ce a dus la o scurtă rebeliune şi la o mini-criză diplomatică între UE şi Canada.

Însă, în cele din urmă, semnarea CETA a fost amânată numai cu câteva zile.