STRATFOR Care sunt paşii Greciei pentru ieşirea din zona euro. Referendumul agravează situaţia pentru Tsipras

Departe de a reduce nesiguranţa, referendumul va face situaţia Greciei şi mai volatilă

Guvernul grec va susţine un referendum, pe 5 iulie, care ar putea decide ieşirea ţării din zona euro. Totuşi, Guvernul nu a cerut acordul publicului atunci când s-a alăturat zonei, în urmă cu peste un deceniu, notează Stratfor într-o analiză despre Grexit.

Deşi referendumul la nivel naţional nu va adresa direct întrebarea despre statutul Greciei de membru al Uniunii Europene (UE), o respingere a fondurilor adiţionale din partea UE şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) va aduce Grecia aproape de faliment. Acest lucru ar conduce rapid la ieşirea ţării din zona euro. Chiar dacă publicul acceptă măsurile de ajutor, Grecia e posibil să nu poată evita controalele de capital pentru a-şi proteja sectorul bancar. 

Dilemă pentru Tsipras

Decizia premierului Alexis Tsipras de a întreba grecii despre viitorul ţării reflectă presiunile din ce în ce mai mari de la Atena. La sfârşitul lunii ianuarie, coaliţia de stânga a prim-ministrului Tsipras, Syriza, a fost aleasă datorită unor promisiuni de renegociere a datoriei Greciei, de terminare a măsurilor de austeritate şi de păstrare a statutului de membru al zonei euro. 

Destul de repede a devenit foarte clar că aceste trei promisiuni erau incompatibile. Creditorii Greciei au refuzat să renegocieze datoria şi au solicitat măsuri economice adiţionale, la schimb pentru ajutor financiar. În acelaşi timp, câţiva membri Syriza s-au opus reformelor în domenii sensibile, cum ar fi pensiile, privatizarea şi reglementările salariale.

În final, această contradicţie internă s-a dovedit imposibil de rezolvat. Tsipras a aflat că respingerea oricărei promisiuni din campania electorală solicita un preţ uriaş. Semnarea unei înţelegeri cu creditorii risca revoltă în cadrul coaliţiei, iar declararea falimentului risca o reacţie virulentă din partea grecilor ce-şi doreau să rămână în zona euro. Referendumul din iulie nu va rezolva cu adevărat această dilemă, dar cel puţin pune puterea de decizie în mâinile votanţilor. 

Grecia trebuia să plătească 1,6 miliarde de euro către FMI, pe 30 iunie. Acest lucru nu se va întâmpla. Depăşirea termenului limită nu va declanşa automat dezastrul – FMI are aproximativ o lună la dispoziţie să decidă dacă declară Atena falimentară. Următoarea rată a Greciei este către Banca Centrală Europeană (BCE), pe 20 iulie, fapt care înseamnă că Atena încă are timp înainte ca europenii s-o considere în incapacitate de plată. Acest lucru sugerează că, indiferent de rezultatul referendumului, Tsipras se va reîntoarce la masa negocierilor. Abordarea lui în timpul acestor viitoare discuţii va fi formată de decizia votanţilor.

Chiar dacă Guvernul grec plănuieşte continuarea negocierilor cu creditorii săi, referendumul dă naştere unei nesiguranţe importante cu privire la Grecia, iar controlul capitalului va fi greu de evitat. Pe 27 iunie, grecii se adunaseră deja în faţa băncilor pentru a retrage banii, fapt care se adaugă pierderii de capital ce are loc de la începutul anului.

Jucătorii-cheie pe scena viitorului Greciei

În următoarele zile, câţiva jucători vor reprezenta cheia viitorului Greciei. Grecii reprezintă principalii actori în această piesă europeană. Totuşi sondajele dezvăluire opinii publice contradictorii. Mulţi greci îşi doresc rămânerea în zona euro, dar refuză măsuri de austeritate dureroase. Acest lucru poate conduce la un vot strâns, mai ales că Guvernul a sugerat că va conduce o campanie împotriva unui acord cu creditorii.

Dacă poporul votează pentru susţinerea acordului, Guvernul grec se poate prăbuşi. Dacă poporul votează împotrivă, Grexitul va fi dificil de evitat, notează Stratfor.

Decizia guvernelor din zona euro şi a instituţiilor UE este şi ea crucială pentru viitorul Greciei. BCE este un organism esenţial pentru menţinerea pe linia de plutire a băncilor, oferindu-le lichidităţi în caz de urgenţă. Ajutorul acesta, totuşi, se bazează pe aşteptările despre un acord între Atena şi creditorii săi. Dacă BCE ar fi oprit lichidităţile către băncile greceşti, Atena ar fi fost forţată să introducă controlul capitalului care, într-o etapă următoare, ar converti toate împrumuturile într-o nouă monedă naţională.

BCE ar putea juca un rol-cheie şi în stabilizarea întregului sistem euro. În ultimii trei ani, criza financiară europeană a fost, într-un fel, ţinută sub control de promisiunea BCE de a interveni şi a salva ţările cu probleme. Până acum, teama de contagiere a altor ţări din zona euro cu probleme, cum ar fi Portugalia şi Spania, a fost destul de modestă. Un Grexit ar putea reprezenta un test real pentru BCE şi promisiunea ei de „a face orice“ pentru a proteja zona euro.

De asemenea, va exista şi o reacţie politică, deoarece ţări ca Germania sau Italia vor trebui să facă gestul politic de unitate, arătând că Grecia este un caz excepţional şi că zona euro rămâne puternică şi unită.

Paşii următori pentru Grecia

Chiar dacă referendumului nu este explicit despre zona euro, un vot negativ ar aduce Grecia mai aproape de părăsirea uniunii monetare. Cu un mandat clar împotriva austerităţii, Tsipras se va reîntoarce la Bruxelles cu solicitări prea dificile pentru creditori. Mulţi dintre creditorii Greciei se confruntă cu presiuni pe plan domestic pentru a nu se pleca în faţa Atenei. Acest lucru este în special valabil în Germania, cancelarul Angela Merkel fiind presată de sectoarele conservatoare ale Guvernului ei să nu adopte măsuri fiscale mai blânde în privinţa Greciei, mai ales să nu acorde concesii cu privire la datorie.

O ieşire a Greciei din zona euro ar putea avea loc în mai multe moduri. Unul dintre ele ar fi introducerea unei monede greceşti care să coexiste cu euro. O altă metodă ar fi suspendarea temporară a statului de membru european al Greciei.

În mod separat despre cum sau dacă Grecia va ieşi din zona euro, procesul va fi extrem de complex deoarece actuala legislaţie UE nu prevede părăsirea uniunii monetare.

Normele permit ţărilor să părăsească UE, dar tratatele sunt foarte ambigue privind zona euro. Aderarea la uniunea monetară ar fi trebuit să fie ireversibilă. Dacă Grecia va renunţa la euro, va fin nevoie de o decizie politică a celorlalţi membri UE pentru păstrarea Atenei în uniune.

Un vot pozitiv la referendum ar da naştere şi la consecinţe complexe, mai ales dacă Guvernul face campanie pentru un vot negativ. Un vot în favoarea austerităţii va exacerba tensiunile din cadrul Syriza şi anumite partide ar putea părăsi coaliţia. Tsipras s-ar aflat sub o presiune imensă de a demisiona şi de a solicita alegeri anticipate. Chiar dacă reuşeşte să rămână la putere, ar putea fi necesar să formeze un nou guvern, de data aceasta cu ajutorul moderaţilor. Un vot pozitiv ar înseamna şi că el nu va reuşi să pună pe masa negocierilor noi cereri.

Decizia Guvernului de a ţine un referendum era menită să confere Atenei un mandat popular cu privire la următoarele decizii. Întrebarea este totuşi, nu despre statutul de membru al zonei euro, ci despre austeritate. Acest lucru înseamnă că pentru greci criza nu va fi simplificată.

Tsipras se va reîntoarce la masa negocierilor după 5 iulie, dar strategia sa va fi formată de rezultatul votului. Departe de a reduce nesiguranţa, referendumul va face situaţia Greciei şi mai volatilă, conchide Stratfor.