Capitularea de la Atena. Tsipras, salvat de „troica internă“. Vin primii bani

Ministrul grec de Finanţe şi premierul Alexis Tsipras, îngrijoraţi că vor trebui să imprementeze reformele votate de Parlament FOTO AP

Parlamentarii greci au adoptat măsuri economice dure cerute de creditori. Instituţiile europene au început să deblocheze primii bani pentru Atena.

Parlamentul grec a votat miercuri seară pachetul de reforme fiscale cerut de creditorii externi, iar premierul Tsipras a pierdut cu această ocazie sprijinul a peste un sfert dintre parlamentarii partidului său Syriza.

Aceste măsuri, referitoare în special la majorarea TVA, sistemul de pensii şi la adoptarea unei reguli de aur bugetare, au fost sprijinite de 229 de deputaţi, în timp ce 64 au votat împotrivă, iar şase s-au abţinut.

Dacă partidul dreptei suveraniste ANEL, care se află la guvernare alături de stânga radicală Syriza condusă de Alexis Tsipras, l-a susţinut pe acesta cu cei 12 deputaţi ai săi, în tabăra premierului s-au înregistrat dezertări importante.

Astfel, 39 de deputaţi s-au revoltat: 32 au votat împotrivă, ca fostul ministru de finanţe Yanis Varoufakis şi preşedinta parlamentului, Zoe Konstantopoulou, şase s-au abţinut, iar unul a fost absent.

Preşedintele Parlamentului, Zoe Konstantopoulou, a avut un ton vehement împotriva măsurilor de austeritate, părăsind plenul de două ori şi denunţând măsuri care, crede ea, ar duce la „genocid social“ şi ar echivala cu o „lovitură de stat“.

Premierul a pierdut majoritatea parlamentară (Syiriza şi ANEL au împreună 162 de mandate din totalul de 300 ale parlamentului elen), însă fără să tragă imediat consecinţe.

Primele planuri de reforme şi austeritate ale instituţiilor internaţionale au trecut prin parlament doar cu ajutorul opoziţiei, cu susţinerea „troicii interne“, după cum i-au catalogat parlamentarii Syriza pe conservatorii de la Noua Democraţie, pe social-democraţi Pasok şi pe liberalii de stânga, Potami. Prin urmare, Tsipras depinde de aceşti „duşmani interni“ pentru a trece prin parlament restul actelor normative stabilite cu instituţiile creditoare şi care au spus că nu vor depune în viitorul imediat o moţiune de cenzură.

Proteste violente în faţa Parlamentului

Dezbaterea a început în jurul orei locale 21.00 şi s-a încheiat mult după mijul nopţii,  în timp ce în exterior 13.000 de oameni protesatu violent faţă de noile măsuri de austeritate.

Cei mai violenţi au aruncat cu sticle incendiare, au distrus mobilierul urban , au spart vitrine şi au incendiat ce l-a căzut în mână. Mai mulţi poliţişti şi doi fotoreporteri ai agenţiei France Presse au fost răniţi uşor în aceste incidente, iar peste 40 de tineri au fost arestaţi.

Vin primii bani

Votul din parlamentul grec a adus şi primii bani. Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat joi finanţarea de urgenţă a băncilor din Grecia cu 900 de milioane de euro, la 90 de miliarde de euro. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat că se aşteaptă ca statul elen să ramburseze luni instituţiei o datorie de 3,5 miliarde de euro. 

Apoi, miniştrii de finanţe din zona euro au dat undă verde deschiderii negocierilor privind un al treilea plan de ajutor pentru Grecia. Bloomberg notează că aceştia au convenit, în principiu, acordarea unui credit punte de 7 miliarde de euro Atenei , împrumutul urmând să fie anunţat vineri, după ce parlamentele naţionale din mai multe state din zona euro vor aproba acordul semnat luni de premierul elen Alexis Tsipras. 

Financial Times scrie că, totodată,  BCE a creat linii secrete de finanţare, constând în facilităţi de credit bilaterale, către România şi Bulgaria, în cadrul eforturilor de a convinge băncile centrale din aceste state să nu oprească susţinerea subsidiarelor băncilor din Grecia.

Grexitul încă este invocat

Ministrul german de finanţe Wolfgang Scheuble a salutat, joi, votul din parlamentul grec dar nu a renunţat însă la ideea unei retrageri temporare a Greciei din zona euro. Foarte mulţi economişti, nu numai în Grecia, a spus  Scheuble, sunt de părere că Atena nu poate ieşi din actuala criză financiară fără o restructurare a datoriei externe.  „Cum restructurarea datoriei – a continuat oficialul german – nu se poate face în cadrul zonei euro, cea mai bună opţiune pentru Grecia ar fi să iasă singură din uniunea monetară”.