Angela Merkel a rămas uluită de „iliberalismul” lui Viktor Orban

Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, şi Angela Merkel, cancelar german  FOTO Reuters

Zilele trecute, cancelarul german Angela Merkel a făcut o vizită de cinci ore la Budapesta, vizită aşteptată de diferitele forţe politice, din diferite motive.

Guvernul Orban care, în ultimii ani este „copilul teribil” al Uniunii Europene, spera să aibă posibilitatea de a-i explica lui Merkel, cea mai importantă personalitate europeană, de ce face ce face şi că, de fapt, chiar dacă îşi caută parteneri în răsărit, aceasta nu afectează cu nimic poziţia Ungariei în cadrul UE deoarece, în ultimă instanţă, a votat întotdeauna cu ceilalţi.

Opoziţia ungară aştepta critici la adresa nerespectării de către actualul guvern a libertăţii de expresie şi drepturilor omului, la adresa metodelor autoritare cu care este condus statul, ţinând cont de majoritatea de două treimi a Fidesz, partidul premierului, în Parlament care a putut să voteze orice fel de legi multe împotriva opozţiei, inclusiv legi electorale. Dar, aşa cum a arătat filosoful ardelean Tamas Gaspar Aron, nu intră în uzanţele diplomatice să se facă astfel de critici, fapt confirmat şi de premierul Orban care a declarat că partenerii din UE nu se critică. Angela Merkel a căutat să găsească teren comun cu Viktor Orban, chiar şi în ceea ce priveşte deschiderea spre răsărit a Ungariei şi simpatia faţă de Rusia (pe 17 februarie este aşteptat la Budapesta preşedintele Vladimir Putin). Cancelarul german a încercat să accepte această orientare prin nevoia Ungariei (dar şi a Germaniei) pentru gazul rusesc, Orban explicând că cea mai mare parte a gospodăriilor din Ungaria se alimentează cu gaz rusesc. De asemenea, abordând problema Ucrainei, cele două părţi s-au pronunţat împotriva ideii furnizării de armament Kievului, o propunerea a Statelor Unite.

Totuşi Angela Merkel a găsit posibilitatea de a da de înţeles guvernului Orban că nu este de acord cu multe abordări şi concepte ale conducerii de la Budapesta. Într-un discurs rostit la Universitatea în limba germană Andrassy, ea a vorbit despre rolul şi importanţa acţiunilor societăţii civile într-o democraţie, afirmând că autorităţile nu au de ce să se teamă de ele. Aceasta în condiţiile în care în Ungaria de aproximativ trei luni există un atac puternic împotriva unor ONG-uri. Ele sunt suspectate că, cu ajutorul fondurilor primite din străinătate (concret Norvegia), susţin acţiunile opoziţiei şi se duce o campanie de hărţuire împotriva lor.

Dar Merkel a trebuit să asiste la cea mai uluitoare declaraţie a lui Orban din cauza căreia, aşa cum au scris ziariştii, „i-a căzut faţa”. La conferinţa de presă comună de după convorbiri, trimisul cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung i-a întrebat pe cei doi lideri cum înţeleg termenul de „iliberalism într-o democraţie”. Aceasta expresie a fost folosită de Viktor Orban într-o cuvântare ţinută astă-vară la Universitatea de vară de la Balvanyos, de fapt de la Tuşnad. Aici premierul ungar a lansat ideea că o democraţie nu trebuie obligatoriu să fie liberală, ea poate fi şi „iliberală”. Ca răspuns, Angela Merkel a afirmat că nu ştie ce să facă cu expresia „iliberalism” şi că în Germania, ideologia coaliţiei ei de partid UCD-UCS , se bazează pe valori creştin-sociale, liberale şi conservatoare şi că ea nu poate să-şi imagineze democraţia fără liberalism. În schimb Orban a susţinut până-n pânzele albe conceptul de „iliberalism”, afirmând că a adăuga termenul de „liberalism” la democraţie înseamnă a acorda privilegii unor grupări.

Deşi nu au fost date detalii concrete despre convorbirile ungaro-germane, nu este exclus, afirmă unii analişti politici, ca Orban să joace un fel de rol de intermediar cu preşedintele Putin şi să-i transmită un mesaj din partea UE.

Vizita cancelarului german a mai avut un element deosebit de semnificativ. Deşi nu a stat la Budapesta decât cinci ore, ea a ţinut să se întâlnească cu conducerea şi membrii comunităţilor evreieşti din Ungaria, a vizitat sinagoga din strada Dohany, cea mai mare din Europa, memorialul Holocasutului din curtea sinagogii, acel arbore cu frunze de argint, fiecare cuprinzând un nume de martir mort în Holocaust şi să stea de vorbă cu reprezentanţii evreilor din Ungaria. Liderii a cinci comunităţi evreieşti dintre care trei sunt recunoscute oficial, au informat-o pe Merkel despre problemele cu care se confruntă, în primul rând cu antisemitismul, manifestat nu atât prin incidente concrete, ci „vocal”. Potrivit lui Andras Heiszler, preşedintele MAZSIHISZ, cea mai mare organizaţie a evreiască, nu s-a făcut o analiză în ce priveşte intensitatea sau creşterea antisemitismului în Ungaria dar, din păcate, ea se manifestă şi chiar şi în cercuri politice. S-a vorbit şi despre conflictul dintre organizaţiile evreieşti şi guvern în ce priveşte comemorarea celor 70 de ani de la deportarea evreilor din Ungaria la Auschwitz, majoritatea organizaţiilor evreieşti, din cauza poziţiei guvernului, refuzând să participle la manifestările oficiale, precum şi la fondurile guvernamentale. Dar, a adăugat preşedintele MAZSIHISZ, fără să intre în amănunte, organizaţiile evreieşti au decis să reia colaborarea cu guvernul. El a arătat că cel mai bun mijloc de a combate antisemitismul este educaţia şi, în acest domeniu, a apreciat tot ceea ce a făcut statul german în domeniul menţinerii memoriei Holocaustului.

Potrivit analiştilor, întâlnirea cancelarului german cu liderii evrei din Ungaria în cadrul programului srtâns şi aglomerat, este un semnal discret, de recunoaştere şi a faptului că în Ungaria există o problemă legată de evrei. În ce măsură guvernul Orban va înţelege acest semnal, precum şi altele date de cancelar, se va vedea în viitorul apropiat, în primul rând după vizita preşedintelui Putin.