Analiză Financial Times: Se apropie sfârşitul erei Merkel

Criza refugiaţilor ar putea însemna sfârşitul erei Merkel FOTO AP

La începutul acestui an, Angela Merkel putea susţine că este cel mai de succes politician din lume. Cancelarul german câştigase trei runde succesive de alegeri, era figura politică dominantă în Europa şi foarte populară în ţara ei.

Însă criza refugiaţilor ar putea să marcheze sfârşitul erei Merkel, se arată într-o analiză Financial Times. Pe măsură ce ţara se aşteaptă să primească peste un milion de solicitări de azil doar anul acesta, nemulţumirea populaţiei se acumulează şi cresc criticile la adresa Angelei Merkel, chiar din propriul său partid. Unii dintre aliaţii ei apropiaţi admit că este posibil acum ca ea să fie nevoită să îşi părăsească funcţia chiar înaintea alegerilor generale de anul viitor. Chiar dacă reuşeşte să îşi ducă până la capăt mandatul, ideea unei a patra administraţii Merkel, discutată intens în urmă cu câteva luni, pare acum imposibilă.

În unele feluri, soarta ei este nedreaptă. Angela Merkel nu a provocat războiul civil din Siria sau problemele din Eritrea şi Afganistan. Răspunsul ei la afluxul de milioane de refugiaţi izgoniţi de război a fost curajos şi plin de compasiune. Cancelarul a încercat să păstreze tradiţiile Germaniei postbelice, printre care respectul pentru drepturile omului şi o determinare de a respecta obligaţiile legale internaţionale.

Problema este că guvernul său a pierdut controlul situaţiei. Oficialii germani susţin public declaraţia ei în care spunea că „Putem face asta”. Dar panica se ascunde chiar sub suprafaţă: costurile se adună, serviciile sociale nu mai fac faţă, popularitatea Angelei Merkel în sondaje scade iar violenţa grupărilor de extremă dreapta ia avans. Der Spiegel a scris săptămâna aceasta că „Germania zilelor noastre este un loc în care oamenii se simt neîngrădiţi în a-şi exprima ura şi xenofobia”.

Pe măsură ce societatea germană e deranjată, argumentele privind impactul pozitiv demografic şi economic al migraţiei îşi pierd din forţă. În locul lor apar temeri despre efectul social şi politic al noilor veniţi din Orientul Mijlociu. În acelaşi timp, aproximativ 10.000 de refugiaţi continuă să intre în Germania în fiecare zi.

Imaginea de astăzi se prezintă în contrast cu calmul şi controlul pe care Merkel obişnuia să le proiecteze, care i-au adus porecla „mama”. În 2014, când cancelarul german a coordonat răspunsul Europei la criza din zona euro şi la anexarea Crimeei de către Rusia, electoratul german părea mai înclinat ca niciodată să îşi pună încrederea în judecata ei.

Criza refugiaţilor a prezentat o altă faţă a Angelei Merkel. Unii votanţi cred că „mutti” a înnebunit, deschizând graniţele Germaniei pentru nefericiţii pământului.

Singurul fel în care ar putea întoarce situaţia rapid ar fi să construiască garduri la graniţe, pe modelul guvernului maghiar condus de Viktor Orban. Unii conservatori germani cer acum chiar asemenea măsuri, însă este foarte puţin probabil ca Angela Merkel să aleagă calea aceasta. Ea ştie că o astfel de politică ar însemna sfârşitul liberei circulaţii în Uniunea Europeană şi ar destabiliza puternic Balcanii, blocând refugiaţii acolo.

Merkel vrea, în schimb, o soluţie la nivel european. Dar planurile Germaniei pentru un mecanism obligatoriu de a distribui refugiaţii în toată Uniunea, şi pentru un fond de urgenţă pentru a acoperi costurile, se lovesc de o rezistenţă dură. Drept urmare, relaţiile Germaniei cu partenerii europeni, deja afectate de criza financiară, se înrăutăţesc. Alegerea recentă a unui guvern anti-migranţi în Polonia nu va fi de ajutor.

Ar putea Angela Merkel să întoarcă situaţia în favoarea sa? Dacă guvernul german e norocos, iarna va încetini fluxul migranţilor, oferind autorităţilor spaţiu de mişcare pentru a organiza primirea lor şi pentru a ajunge la o înţelegere cu ţările de tranzit, în special cu Turcia.

Dacă va reuşi să recapete controlul situaţiei, e posibil ca în 20 de ani Angela Merkel să fie văzută ca mama unei Germanii diferite, mai vibrantă şi multiculturală, o ţară care şi-a respectat valorile atunci când a fost pusă la încercare.

Totuşi, dacă numărul refugiaţilor care pătrund în Germania se menţine pentru o perioadă, iar Angela Merkel rămâne fidelă principiului graniţelor deschise, presiunea ca ea să demisioneze va creşte. În prezent nu există pretendenţi evidenţi la scaunul de cancelar, însă o criză continuă va face inevitabilă apariţia unuia.

Indiferent de soarta şi reputaţia Angelei Merkel, criza refugiaţilor reprezintă un punct de cotitură. Deceniul de după venirea ei la putere, în 2005, a marcat o perioadă binecuvântată pentru Germania, în care ţara s-a bucurat de pace, prosperitate şi respect internaţional, ţinând problemele lumii la distanţă. Acea eră de aur s-a încheiat, conchide materialul Financial Times.