Alegeri în Ucraina: Petro Poroşenko este noul preşedinte ucrainean. Cine este miliardarul şi de ce vorbeşte română

Alegeri în Ucraina: Petro Poroşenko este noul preşedinte ucrainean. Cine este miliardarul şi de ce vorbeşte română

Petro Poroşenko este noul preşedinte al Ucrainei. FOTO Reuters

Petro Poroşenko, miliardarul ucrainean născut într-un oraş care a aparţinut cândva României, este noul preşedinte al Ucrainei. Acesta a câştigat din primul tur, cu o victorie semnificativă în faţa fostului premier Iulia Timoşenko.

Poroşenko ar fi câştigat detaşat în faţa fostului premier Iulia Timoşenko, obţinând aproximativ 56% din voturi, faţă de mai puţin de 13%, cât a reuşit Timoşenko. 
 
„Sunt convins că aceste alegeri trebuie să aducă în final pacea în Ucraina, să oprească haosul, să oprească bandiţii din est”, a declarat Poroşenko în discursul de celebrare a victoriei. 
 
„Cei care au ucis oameni în est sunt terorişti, nicio ţară din lume nu negociază cu teroriştii”, a subliniat Poroşenko. Totodată, Poronşenko a anunţat că fostul campion mondial Vitali Kliciko este noul primar al Kievului. 

Noul preşedinte al Ucrainei a promis că va semna în scurt timp acordul de asociere şi liber-schimb cu UE pe care Ianukovici a refuzat să-l semneze la Summitul Parteneriatului Estic din noiembrie 2013, atunci când au izbucnit protestele concentrate în mişcarea Euromaidan. Acestea au dus la înlăturarea lui Ianukovici şi organizarea alegerilor anticipate care s-au desfăşurat duminică în Ucraina, în paralel cu alegerile europarlamentare din UE. 
 
Miliardarul Petro Poroşenko, poreclit „Regele Ciocolatei”, a făcut avere în industria ciocolatei. 
Poroşenko nu este văzut cu ochi buni de toată populaţia ucraineană. Miliardarul este considerat unul dintre cei mai influenţi oameni din ţară, care ar trage mai degrabă sforile din umbră. 
 
Întrebat unde va întreprinde prima vizită în calitate de şef al statului în cazul în care va câştiga alegerile, la Moscova sau la Bruxelles, Poroşenko a răspuns: „În Donbas. Acolo se încearcă transformarea Donbasului într-un fel de Somalia, dar noi vom acţiona rapid şi eficient“, a spus Poroşenko, a cărui pază era asigurată de 10 gardieni. 
 
Poroşenko, a cărui avere este estimată la 1,6 miliarde de dolari, a mers să voteze împreună cu soţia sa şi cei patru copii ai lor. Întrebat despre posibilitatea unei întâlniri cu preşedintele rus, Vladimir Putin, Poroşenko a afirmat: „Desigur, Rusia este vecinul nostru. A vorbi despre stabilitate fără un dialog cu Rusia este imposibil“. Cu toate acestea, el a declarat că nu recunoaşte Crimeea ca parte a Federaţiei Ruse. 
 
Conform Forbes, Poroşenko are participaţii în agricultură, construcţii navale şi de automobile, dar şi în domeniul mass-media, fiind unul dintre cei mai bogaţi ucraineni. 
 
Averea lui este estimată la circa 1,6 miliarde de dolari. Petro Poroşenko vorbeşte limba română, după cum susţine deputata partidului ucrainean Udar, Irina Gheraşenko, citată de site-ul Novostimira.com. Principalii contracandidaţi ai lui Poroşenko au fost Iulia Timoşenko şi pro-rusul Serghei Tighipko. 
 
Petro Oleksiovici Poroşenko s-a născut pe 26 septembrie 1965 în oraşul Bolgrad din regiunea ucraineană cu acelaşi nume. Oraşul se află la şapte kilometri de graniţa cu România şi chiar a aparţinut României între 1918 şi 1944. 
 
În anul 1917, Republica Democratică Moldovenească şi-a proclamat independenţa în graniţele Basarabiei, incluzând şi oraşul Bolgrad. A inceput construirea drumului naţional Bolgrad-Ismail.
 
După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, oraşul Bolgrad a făcut parte din componenţa României, ca localitate de reşedinţă a Plasei Bolgrad a judeţului Ismail. Pe atunci, majoritatea populaţiei era formată din bulgari, existând şi comunităţi mai mari de români, ruşi şi evrei.
 
La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 14.280 locuitori ai oraşului, 8.268 erau bulgari (57.90%), 2.722 români (19.06%), 1.444 ruşi (10.11%), 1.215 evrei (8.51%), 181 germani (1.27%), 137 găgăuzi (0.96%), 68 polonezi, 58 greci, 27 sârbi, 21 unguri, 14 albanezi, 11 armeni, 11 ucraineni, 10 turci, 5 cehi şi 1 tătar.
 
La 1 ianuarie 1940, din cei 10.713 locuitori ai oraşului, 7.429 erau bulgari (69.35%), 1.485 români (13.86%), 968 ruşi (9.04%), 517 evrei (4.83%), 86 ucraineni, 79 găgăuzi, 26 polonezi, 19 germani şi 104 de altă naţionalitate.
 
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părţi. 
 
În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componenţa României. La 22 august 1941, oraşul Bolgrad a fost eliberat de către armatele româno-germane. 
 
Conform recensământului populaţiei din toamna anului 1941, în oraşul Bolgrad locuiau 10.713 locuitori, dintre care 7.429 erau bulgari (69,35%), 1.485 români (13,86%), 968 ruşi (9,04%), 517 evrei (4,83%), 86 ucraineni, 79 găgăuzi, 26 polonezi, 19 germani şi 104 de altă naţionalitate. 
 
Poroşenko a crescut însă în oraşul Vinistia, în centrul Ucrainei. În 1989, a absolvit facultatea de Relaţii Internaţionale din cadrul Univerisăţii din Kiev, luându-şi licenţa în Economie. După ce a absolvit, şi-a deschis o firmă care vindea boabe de cacao.
 
A făcut primii bani în timpul privatizărilor după căderea URSS, când a cumpărat mai multe fabrici de ciocolată. Ulterior, le-a strâns pe acestea în grupul Roshen, astăzi cel mai mare producător de ciocolată din Ucraina.
 
Miliardarul s-a extins apoi în industria media, precum şi în cea a transporturilor. Astăzi, miliardarul deţine mai multe fabrici auto, un şantier naval, postul de televiziune 5 Kanal, precum şi alte afaceri mai mici.
 
Poroşenko a fost un susţinător fidel al preşedintelui pro-rus Leonid Kucima, a fost unul dintre fondatorii Partidului Regiunilor, acum aspru criticat şi chiar interzis în câteva regiuni ucrainene. Miliardarul l-a sprijinit apoi pe pro-europeanul Viktor Iuşcenko, fiind chiar şeful de campanie al partidului acestuia pentru alegerile legislative din 2001, fiind răsplătit ulterior cu un mandat în Consiliul de Securitate al ţării şi unul de ministru al Externelor (2009-2010). Ulterior, Ianukovici l-a numit ministrul al Economiei şi Comerţului.
 
 
citeste totul despre: