Alegeri în Suedia: Suedezii, între statul-providenţă şi combaterea migraţiei propăvăduită de extema dreaptă

Jimmie Akesson, liderul formaţiunii de extrema dreapta Democraţii Suedezi

Peste şapte milioane de suedezi sunt aşteptaţi, astăzi, la urne în Suedia, în cadrul alegerilor legislative şi locale. Secţiile de vot din cele 29 de circumscripţii s-au deschis la ora 8.00 şi se închid la ora 20.00.

În parlamentul unicameral al Suediei sunt 349 de deputaţi, aleşi pentru un mandate de patru ani. În prezent, în Riksdag (parlamentul suedez) sunt reprezentate opt partide. În urma alegerilor din 2014 în Suedia a fost format un guvern minoritar cu participarea social-democraţilor şi verzilor.

Blocurile politice de centru-stânga şi centru-dreapta sunt cotate cu şanse relativ egale, iar naţionaliştii sunt creditaţi cu obţinerea unui scor electoral remarcabil.

Sondajele de opinie sugerează că blocul electoral condus de social-democraţii premierului Stefan Lofven are totuşi un mic avans faţă de Alianţa de centru-dreapta alcătuită din patru partide. Formarea unui nou guvern va fi o sarcină complicată, întrucât niciuna dintre tabere nu va deţine o majoritate în parlament, conform previziunilor analiştilor politici.

Alianţa - compusă din Partidul Moderat, Partidul Liberal, Partidul de Centru şi creştin-democraţi - îl susţin pe Ulf Kristersson pentru funcţia de prim-ministru.

Pe de altă parte, este de aşteptat ca Democraţii Suedezi (partid naţionalist) să-şi sporească reprezentarea în forul legislativ, după ce în 2014 au obţinut 13% din sufragii. Sprijinul popular pentru această formaţiune a sporit mai ales pe fondul dezbaterii despre imigraţie şi creşterea ratei infracţionalităţii în ultimii ani.

Potrivit sondajelor realizate în ultima lună, social-democraţii rămân favoriţii alegătorilor, însă au o poziţie destul de firavă, în contextul problemei migraţiei — în august şi septembrie aceştia erau susţinuţi între 22 şi 26,5 la sută din alegători. Marea surpriză ar putea reprezenta scorul obţinut de dreapta conservatoare anti-imigraţie — Democraţii Suedezi, care au variat în august-septembrie între 16 — 24,8 la sută în sondaje.

Odată cu alegerile legislative au loc şi alegerile în organele puterii locale — consilii municipal şi organele reprezentative regionale.

Democraţii Suedezi, formaţiunea de extremă dreaptă care a mizat pe spaima populaţiei de imigraţie, ar putea realiza un scor istoric, fiind creditat cu 20% din intenţiile de vot. Alte sondaje îi dau până la 24% din voturi, ceea ce ar face din el al doilea partid din ţară, imediat după socialişti.

Extrema dreapta nu are nici o şansă să ajungă la putere, toate celelalte partide, inclusiv cele din opoziţie, s-au angajat sa refuze orice alianţa cu ei.

Suedia rămâne una din ţările cele mai bogate ale UE, cu un şomaj de doar 6%. Şi coaliţia de stânga actualmente la putere, dar si moderaţii din opoziţie, sunt de acord sa mărească cheltuielile publice cu două miliarde de euro pe următorii patru ani, altfel zis o tendinţă exact inversă comparat cu ceea ce s-a întâmplat în Grecia sau în Marea Britanie.

Sistemul social suedez rămâne printre cele mai performante din lume. Totuşi, mulţi suedezi considera ca sistemul lor social se afla in plină criză. Odată cu îmbătrânirea tot mai pronunţată a populaţiei, presiunea asupra sistemului de sănătate se face simţită, la fel cum se face simţită şi penuria de doctori şi personal medical.

Criminalitatea este o altă preocupare majora, la asta contribuind de altfel si incidente cum a fost recent incendierea simultană a multor autovehicule în trei mari oraşe. 

Votul de astăzi ar putea fi un barometru a ceea ce se va întâmpla la alegerile europene din mai 2019.