Summitul G20 de la Hangzhou: De la consens la pragmatism, de la pragmatism la câştig mutual
0
Ambasadorul Chinei în România, Xu Feihong, prezintă în cotidianul „Adevărul“ rezultatele Summitului G20 de la Hangzhou, desfăşurat în luna septembrie.
Între 4 şi 5 septembrie, Summitul Grupului celor 20 s-a încheiat cu succes în municipiul Hangzhou din China, un oraş faimos denumit "Rai pe Pământ".
Având ca subiect principal "Făurirea unei economii globale a inovaţiei, vitalităţii, interconectării, inclusivităţii", cei douăzeci de membri G20, alături de opt lideri ai statelor ca invitaţi de onoare şi şapte directori ai organizaţiilor internaţionale s-au concentrat asupra problemelor şi provocărilor economice cu care se confruntă economia mondială şi, împreună, au discutat planuri de creştere economică şi cooperare, ajungând la multe consensuri şi rezultate importante.
Rezultatele Summitului - "Consensul de la Hangzhou"
Summitul de la Hangzhou a avut loc într-un moment crucial al creşterii economice şi tranziţiei G20, a fost privit cu un larg interes de comunitatea internaţională şi aşteptat cu mare atenţie de către toate părţile.
Prezidat de Preşedintele Xi Jinping, în cadrul Summitului au avut loc 53 de evenimente, s-au publicat "Buletinul Summitului G20 de la Hangzhou" şi alte 28 de documente rezultate de la Summit, prescriind o reţetă economiei mondiale ce va trata atât simptomele cât şi cauzele problemelor economice, şi printr-o politică comprehensivă, în aşa fel în cât de la Hangzhou să repornească economia mondială.
Summitul reflectă spiritul de parteneriat de a face faţă provocărilor, definitivând viitoarea direcţie de înaintat a economiei mondiale. În prinvinţa problemelor slabei creşteri a economiei mondiale, răspunsul de la Summitul din Hangzhou este necesitatea de a parcurge drumul reformei şi inovaţiei.
Membrii summitului s-au concentrat asupra subiectelor principale şi au schiţat împreună trei mari planuri de acţiune pentru creşterea economică prin inovaţie, noua revoluţie industrială şi economia digitală.
De asemenea, au fost elaborate documentele comune pentru reforma structurală, menţionându-se necesitatea de a mări pe termen mediu şi lung potenţialul de creştere economică pe baza acestor documente. Aceste rezultate au fost o premieră în istoria summitului, creându-se speranţa că se va revitaliza creşterea economică globală.
"Buletinul Summitului G20 de la Hangzhou" adoptat a realizat un "Consens de la Hangzhou" privind un pachet de politici şi măsuri privind impulsionarea creşterii puternice, sustenabile, echilibrate şi incluzive a economiei mondiale, descriind magnifica viziune a dezvoltării pe viitor.
Fiecare parte participantă este decisă să traseze direcţia de înaintare economiei globale, să planifice calea; este decisă să inoveze modul de creştere, pentru a pune noua vitalitate în economia mondială; este decisă să perfecţioneze administrarea financiară asupra economiei globale, să ridice capacitatea sa anti-risc; este decisă să revitalizeze cele două mari motoare, comerţul şi investiţiile internaţionale, făurind o economie deschisă şi împingând dezvoltarea incluzivă şi corelativă, beneficiind întregului glob în urma rezultatelor cooperării G20.
Concepţia pragmatică a Chinei
Acest summit a lăsat în urmă profunde semne distinctive chinezeşti. Fiind gazda summitului, China nu doar a propus iniţiativa şi conceptia cooperării, ci a pus-o în practică în prealabil, facilitând realizarea multor rezultate.
Domnul preşedinte Xi Jinping a transmis în cadrul ceremoniei de deschidere faptul că G20 nu este doar o invitaţie la discuţie, ci o adevărată echipă de acţiune.
Acest summit a accordat o atenţie deosebită transformării consensului în acţiune pragmatică, pentru a implementa rezultatele. În domeniul dezvoltării, membrii G20 au formulat "Planul de acţiune practică al dezvoltării sustenabile pentru 2030". În domeniile comerţului şi investiţiilor, au formulat doua documente cu semnificaţie istorică, primul fiind "Strategia G20 de creştere a comerţului mondial", angajându-se să amelioreze starea de slăbiciune a comerţului actual. Al doilea este "Principii de ghidare G20 în investiţia globală", fiind primul regulament-cadru pentru investiţie multilaterală de anvergură mondială, ce va umple golurile din domeniul administrării investiţiilor globale. În plus, în ceea ce priveşte domeniile forţei de muncă, bancar, energiei, membrii G20 au formulat o mulţime de planuri de acţiune.
În parciparea sa la cooperarea comercială internaţională şi promovarea îmbunătăţirii administraţiei economice globale, China a menţinut constant conceptia pragmatismului. La data de 7 Septembrie, am sărbătorit trei ani de la propunerea iniţiativei "O centură şi un drum". În ultimii trei ani, am perseverat pe principiul consultării, construcţiei şi beneficiului în comun, legând inseparabil dezvoltarea Chinei de dezvoltarea ţărilor de-a lungul drumului, obţinând rezultate bune. În prezent, din cele peste o sută de ţări şi organizaţii internaţionale participante, 30 au semnat deja accordul de cooperare, 20 au început cooperări internaţionale. "O centură şi un drum" s-a transformat din vis în realitate, fiind exact rezultatul de a menţine concepţia pragmatismului de către partea chineză.
Promovarea cooperării chino-române pragmatice pentru beneficiu reciproc şi câştig comun
China şi România au o relaţie de prietenie tradiţională. În ultimii ani, în urma efortului depus de ambele părţi, relaţiile comerciale au făcut faţă multor greutăţi cauzate de depresiunea economică globală, menţinându-şi stabilitatea. După calculele părţii chineze, până în iunie 2016, valoarea comerţului dintre cele două ţări s-a ridicat la 2,3 miliarde USD, înregistrând o creştere de 8%, China devenind al 11-lea partener de comerţ al României din lume şi cel mai mare din exteriorul Uniunii Europene. Dar dacă privim per ansamblu, potenţialul de cooperare economică trebuie valorificat în continuare, iar domeniile de colaborare trebuie extinse tot mai mult. Aceasta presupune ca cele două ţări să urmeze concepţia cooperării pragmatice, să acţioneze în aceeaşi direcţie, să depună efort comun, pentru a realiza un beneficiu reciproc şi un câştig comun.
În primul rând, trebuie întărită cooperarea pragmatică a Chinei cu ţările din Europa Centrală şi de Est în cadrul proiectului "O centură şi un drum". România este un pilon în cooperarea Chinei cu Europa Centrală şi de Est şi fiind de asemenea o ţară aflată de-a lungul drumului "O centură şi un drum" are o perspectivă şi un potenţial enorm de cooperare cu China. Cele două părţi trebuie să intensifice comunicarea, să implementeze întocmai consensurile importante la care au ajuns liderii celor două state, pentru a pune o bază solidă de cooperare, depunând eforturi pentru ca proiectele relevante să prindă rădăcini.
În al doilea rând, trebuie întărită cooperarea pragmatică în domeniile infrastructurii, capacităţii de producţie şi energiei. China a acumulat o vastă experienţă în domeniul infrastructurii şi doreşte să ofere României şi ţărilor Europei Centrale şi de Est sprijin tehnologic şi financiar. În prezent, companiile celor două părţi discută proiectele mari în domeniile energiei nucleare, energiei termice, iar sperăm ca România să poată prinde şi să valorifice oportunităţile de dezvoltare economică rapidă a Chinei, să sprijine cooperarea dintre cele două părţi în domeniul capacităţii de producţie şi proiectelor mari, aşadar sporind încrederea societăţilor comerciale din cele două ţari în cooperarea chino-română.
În al treilea rând, trebuie consolidată cooperarea pragmatică dintre societăţile comerciale, autorităţile locale şi intermediarii din cele două ţări. Companiile din ambele părţi ar trebui să promoveze schimburile reciproce, să demareze cooperarea reciprocă avantajoasă pentru a identifica şi a prinde oportunităţile pieţei, devenind forţa principală în dezvoltarea cooperării economice. Trebuie valorificate în bune condiţii mecanismele de cooperare precum oraşele înfrăţite, pentru a transforma cooperarea locală intr-un impuls nou în relaţiile economice dintre cele două ţări. Organizaţiile intermediari vor trebui să se afirme tot mai mult în ce priveşte oferirea consultanţei şi rezolvarea disputelor, devenind puntea şi legatura în cooperarea întreprinderilor, şi să asigure desfăşurarea în bune condiţii a cooperării dintre întreprinderi.
În România este un proverb: "Cine vrea miezul, să spargă nuca"; ceea ce înseamă că dacă dorim să obţinem ceva, trebuie mai întăi să acţionăm. Sper din toată inima ca România şi China să preschimbe consensul în cooperare pragmatică, să-şi unească eforturile, să acumuleze puterea ascendentă preţioasă, devenind modelul de cooperare internaţională reciproc avantajoasă, având unitatea în idei şi practică pentru a aduce ambelor popoare tot mai multe beneficii vizibile şi tangibile.
Ambasadorul Chinei în România,
Xu Feihong
Se încarcă comentariile...
