Ungaria se retrage de la Eurovision pentru că ar fi „prea gay“ pentru guvernul lui Viktor Orban

Reprezentanta Austriei, Conchita Wurst, a a câştigat ediţia Eurovision din 2014

Ungaria nu va mai participa la ediţia din 2020 a concursului Eurovision deoarece show-ul ar fi „prea gay“ pentru guvernul lui Viktor Orban şi al presei finanţate de stat, scrie The Guardian.

Ungaria nu va mai participa anul viitor la concursul Eurovision, decizia venind pe fondul speculaţiilor potrivit cărora competiţia muzicală ar una „prea gay“ pentru gusturile guvernului de dreapta al lui Viktor Orban şi al presei finanţate de stat, scrie The Guardian, citat de hotnews.ro.

Niciun motiv oficial nu a fost oferit pentru decizia de retragere, însă această mişcare vine în contextul intensificării retoricii homofobe în Ungaria, unde premierul Viktor Orban, cunoscut pentru poziţiile sale extremiste în ceea ce priveşte imigraţia, a lansat mai nou şi un pachet de măsuri de susţinere şi promovare a familiei tradiţionale menită să ducă la creşterea natalităţii.

De altfel, la începutul acestui an, preşedintele Parlamentului de la Budapesta a comparat adopţiile de către gay cu pedofilia, în timp ce un comentator pro-guvernamental de televiziune s-a referit la Eurovision ca la o „flotilă a homosexualilor“, precizând că retragerea din competiţie ar aduce beneficii „sănătăţii mintale“ a naţiunii.

De asemenea, o sursă din cadrul televiziunii publice MTVA a precizat pentru The Guardian că, deşi nu a fost oferită niciun fel de explicaţie, toţi angajaţii staţiei au presupus că decizia de retragere este motivată de faptul că această competiţie este asociată cu „cultura LGBTQ+“. 

Concursul Eurovision abundă în momente controversate

Istoria Eurovision abundă în momente controversate, în ultimele decenii, odată cu „liberalizarea“ Eurovision şi cu numărul tot mai mare de ţări participante. Deşi concursul Eurovision a lansat nume mari ale muzicii, de la ABBA la Celine Dion, în ultimii ani concurenţii au rămas în memoria publicului şi prin prisma apariţiilor extravagante, apreciază presa internaţională. 

Creat după modelul celebrului Festival de la Sanremo, concursul a lansat, de-a lungul timpului, artişti care aveau să ajungă unele dintre cele mai mari nume ale muzicii: ABBA, Celine Dion, Johnny Logan, Cliff Richard. Nu şi în ultimii ani, când puţini dintre cei care au câştigat au reuşit să se afirme ulterior. 

Dar sunt concurenţi care au rămas în memoria publicului nu datorită muzicii, ci prin prisma apariţiilor lor inedite, chiar şocante uneori. Astfel, controversele şi concursul internaţional Eurovision merg mână-n mână. Unul dintre cele mai recente exemple este cazul travestitlului Conchita Wurst sau „femeia cu barbă“, aşa cum a devenit cunoscut la scară largă, câştigătoarea ediţiei din 2014. 

Conchita Wurst, reprezentanta Austriei, a fost marea câştigătoarea a celei de-a 59-a ediţii a competiţiei muzicale Eurovision, iar apariţia ei la concursul din 2014 a reprezentat, fără doar şi poate, unul dintre cele mai controversate momente din istoria Eurovision. 

Aceasta nu a obţinut numai râvnitul trofeul, ci şi o expunere fără precedent. Atât pentru sine, cât şi pentru comunitatea gay. Cu toate acestea, Conchita Wurst a stârnit, la rândul său, o serie de controverse geoplitice. 

Scandalul a început înainte de desfăşurarea concursului. Conform The Guardian, parlamentarul rus Vitali Milonov a cerut ca ţara sa să boicoteze ediţia 2014 a Eurovisionului, motivând că „participarea acestui travestit pe aceeaşi scenă cu soliştii din Rusia reprezintă o propagandă evidentă a homosexualităţii şi a decăderii spirituale şi contrazice drumul reînnoirii culturale şi morale pe care s-a angajat Rusia de azi“.

Opoziţia dintre Vestul tolerant şi Estul conservator a fost vizibilă, într-o oarecare măsură, şi în privinţa voturilor, unde ţările occidentale au acordat punctaje mai mari Conchitei Wurst decât ţările din Răsărit.

Reacţiile publicului de la Copenhaga au fost în ton cu tensiunile politice din Europa, reprezentantele Rusiei, surorile Tolmachevy, fiind primite cu huiduieli. „Reprezentantele Rusiei au fost huiduite din cauza Crimeei şi a Ucrainei. Şi au fost huiduiţi şi cei care dădeau puncte Rusiei. Sigur că nu era vina celor două fete, huiduielile nu erau la adresa lor, ci la adresa comportamentului politic al Rusiei din ultima vreme“, spunea istoricul Adrian Cioroianu, pentru „Adevărul“.