Salvatorii călare, inovaţie la nivel mondial. Cascadorii l-au convins pe Raed Arafat că au găsit cea mai eficientă metodă de căutare a victimelor din munţi
0
Cascadorii de la Buftea au semnat un protocol cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov şi susţin că persoanele dispărute în zone vulnerabile şi greu accesibile pot fi găsite mult mai uşor cu ajutorul cabalinelor special antrenate.
La 40 de ani după ce au fost o prezenţă cotidiană a operaţiunilor de salvare a victimelor de sub dărâmături, în urma cutremurului din 4 martie 1977, cascadorii filmului românesc implică din nou în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov.
„Probabil că la citirea unei asemenea ştiri mulţi s-ar arăta circumspecţi, dar un cascador trebuie să fie foarte bine pregătit pe mai multe paliere. Gândiţi-vă că la un film poate trebuie să te scufunzi la mare adâncime, altă dată e nevoie să faci un salt de la mare înălţime, cu altă ocazie trebuie să-ţi dovedeşti calităţile de alpinist. Noi filmăm relativ puţin timp într-un an, iar în rest trebuie să ne antrenăm, facem cursuri pentru obţinerea diverselor atestate. Întrucât eliminarea şi gestionarea riscurilor reprezintă factorul primordial pentru un cascador, aceasta experienţă îndelungată te transformă într-un om extrem de vigilent, dar şi inventiv totodată. Nu există în vocabularul nostru «poate iese» sau «la noroc». În plus, experimentând pe viu multe din riscurile meseriei, devii mult mai responsabil şi nu te dai în lături să vii în sprijinul comunităţii în care trăieşti, la nevoie“, ne-a explicat Gigel Andrabulea (48 de ani), preşedintele Asociaţiei Cascadorilor Profesionişti din România, aflat în breaslă încă din 1992.
Salvare din incendii cu oameni prinşi în mijlocul flăcărilor
Cascadorii au semnat deja un protocol de colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov, condus de către colonelul Flaviu-Dorel Chiscop, însă de curând l-au convins pe secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, că o parte dintre ideile lor merită implementate la nivel naţional. „Avem o propunere care ar putea deveni premieră la nivel mondial, pentru că nu mai există aşa ceva: crearea unor echipe de salvatori călare. Aceştia ar urma să caute persoanele dispărute în zone vulnerabile şi greu accesibile. Cu echipament medical de urgenţă şi GPS în dotare, bineînţeles. Avem şi un prototip de şa creat special pentru acest tip de acţiune. Căutarea la pas este extrem de ineficientă, vezi accidentul aviatic din Munţii Apuseni, în care a fost implicat Adrian Iovan, dar şi alte cazuri de notorietate, în care s-a ajuns mult prea târziu, uneori după zile întregi“, a explicat Andrabulea, care beneficiază de expertiza unor veterani ai breslei, care au experienţa inundaţiilor din 1970 sau a cutremurului din 1977: Vasile Popa (70 de ani), Aurel Popescu (71 de ani), Adrian Ştefănescu (74 de ani) sau Paul Fister (73 de ani), ultimii doi fiind şi specialişti recunoscuţi în dresajul cailor. În acest an, cascadorii şi-au propus să realizeze patru simulări de intervenţie şi salvare, care vor fi filmate şi utilizate ca material didactic: salvare de la înălţime şi exerciţii de salvare în plasă şi saltea pneumatică; salvare de sub apă cu oameni prinşi/ încarceraţi în maşină sau utilaj; salvare din incendii cu oameni prinşi în mijlocul flăcărilor; simulare de cutremur şi comportamentul omului în caz de pericol.
Alte propuneri de-ale cascadorilor
- Dotarea cu scări de urgenţă a tuturor imobilelor care au mai mult de două etaje. „Altfel, o sursă majoră de foc la etajele inferioare face imposibilă evacuarea locatarilor“, spune Gigel Andrabulea. De asemenea, blocurile trebuie dotate cu lumini de avarie, independente de instalaţia electrică propriu-zisă.
- Reevaluarea regulamentelor de circulaţie a metroului. „La intrarea în staţie, trenul n-ar trebui să aibă mai mult de 5 km/h, viteză care ar anula orice accident mortal sau tentativă de sinucidere. În momentul de faţă, acest mijloc de transport este extrem de violent, nu există protecţie pentru călători. În caz de foc sau fum, intreaga garnitură va fi afectată, spre deosebire de trenurile compartimentate, model vechi“, a explicat şeful cascadorilor.
„Din păcate, cascadorii lui Nicolaescu au cam dispărut“
Gigel Andrabulea a demarat totodată şi un proiect legislativ care să clarifice statutul cascadorului profesionist în România. „Până în 1990, această meserie nici nu a existat în nomenclator, dar nici în prezent situaţia breslei nu este clară din punct de vedere juridic. Conform normelor europene, ar trebui ca vârsta de pensionare să fie de maximum 50 de ani, plus că activitatea noastră este una sporadică. Nu averm decât relativ puţine zile de filmare pe an, iar grosul pregătirii se face în afara platoului. Nu în ultimul rând, colegii mai în vârstă au în general pensii mizere. De fapt, cascadorii din filmele lui Sergiu Nicolaescu au cam dispărut. Mai suntem opt în activitate plus alţi patru grav bolnavi“, a spus preşedintele Asociaţiei Cascadorilor Profesionişti din România.
„Iniţiativa lui Gigel Andrabulea este foarte bună, eu vorbind de ani de zile, de exemplu, despre Nicu Iordache, care la 81 de ani nu primeşte niciun ban de la statul român. Această breaslă a noastră a fost şi este una foarte onorabilă. Mă doare însă faptul că există, din păcate, şi câteva «elemente» care se pretind a fi cascadori şi care au invadat spaţiul public în ultima vreme, povestindu-şi faptele de «vitejie» - fără să aducă şi dovezi în acest sens – întrucât minciunile pe care le propagă ne provoacă grave deservicii. Legende puse pe seama cascadorilor au existat şi înainte de ’89, însă acum s-a întrecut orice limită“, susţine Adrian Ştefănescu.
Săriturile de la mare înălţime sunt specialitatea mea. Am fost premiat internaţional şi deţin un record mondial: m-am aruncat de la 50 de metri. Doar un grec este mai bun ca mine în toată lumea Gigel Andrabulea (foto) Preşedintele Asociaţiei Cascadorilor Profesionişti
Se încarcă comentariile...
