Un român dă peste cap teoria glaciaţiunii

Bogdan Onac (48 de ani), profesor universitar la Cluj-Napoca, a publicat un articol într-una dintre cele mai prestigioase reviste de profil din lume, „Science“. Descoperirea făcută de geologul român aduce primele dovezi că erele glaciare nu se repetă la 100.000 de ani, aşa cum a arătat în 1941 sârbul Milutin Milankovitch.

Ştiri pe aceeaşi temă

Bogdan Onac, profesor universitar doctor al Facultăţii de Biologie şi Geologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj, dar şi profesor asistent la „University of South Florida" este, conform propriei declaraţii, primul geolog din România care a reuşit performanţa publicării unui articol într-una din cele mai bine cotate reviste de ştiinţă din lume, săptămânalul „Science".

El a demarat o cercetare în 2005, cooptând alţi şase cercetători, trei spanioli, doi americani şi o italiancă, în cinci peşteri din Mallorca. Locul ales nu a fost, însă, deloc întâmplător, având în vedere că peşterile litorale de pe ţărmul insulei spaniole Mallorca, păstrează repere exacte referitoare la nivelul Mării Mediterane în diferite perioade.

Onac a luat, împreună cu echipa din care a făcut parte, şase stalagmite bulboase pentru a le stabili vârsta. Aceasta a fost determinată ca fiind cuprinsă în intervalul acum 80.000 - 81.000 de ani. Astfel, a ajuns la concluzia că nivelul mării în vestul bazinului Mediteranean a fost cu circa un metru deasupra celui actual.

Dezastru pentru locuitorii de pe coastă

Rezultatele au fost neaşteptate, întrucât emisfera nordică tocmai intrase în ultima perioadă glaciară, ceea ce ar fi insemnat, în  mod normal, coborârea nivelului mărilor şi al oceanelor. El a adus astfel primele dovezi palpabile prin care ridică un mare semn de întrebare cu privire la teoria care susţine că perioadele glaciare se repetă odată la 100.000 de ani.

„Rezultatele noastre au arătat ca nivelul mării a crescut brusc, aproximativ 22 metri în intervalul cuprins între 86.000 şi 83.000 de ani, a stagnat la un metru deasupra actualului nivel pentru 2.000-3.000 de ani, pentru ca apoi sa coboare dramatic 15 metri în mai puţin de 1.000 de ani", a explicat Onac.

Potrivit cercetătorului, în contextul încălzirii globale aceste fluctuaţii rapide ale nivelului mării pot avea un impact social enorm, deoarece peste o treime din populatia globului locuieşte la mai puţin de 100 de kilometri de ţărm. „Chiar şi o creştere de un metru ar crea un dezastru socio-economic pentru comunităţile situate de-a lungul coastelor multor ţări", a mai spus Onac.

„Teorie-zid"

Stalactite bulboase la nivelul actual al mării


Articolul al cărui autor principal este clujeanul Bogdan Onac, alături de americanul Jeff Dorale, a fost trimis la revista „Science" în luna septembrie, însă a văzut lumina tiparului abia şase luni mai târziu. Concluziile cercetătorilor nu au fost lipsite de controverse, stârnind păreri contradictorii în lumea geologilor. În toată această perioadă, grupul de cercetători a fost bombardat cu întrebări venite din partea celor trei referenţi de specialitate ai revistei, solicitându-le informaţii până când teoria lor a devenit 100% credibilă.

După ce au primit undă verde pentru articol, cercetorii au fost nevoiţi să semneze un contract de exclusivitate. „Am semnat o sumedenie de formulare cum că nu vom divulga cu niciun preţ conţinutul informaţiilor. Cu o zi înainte de publicarea articolului, când aveam deja voie să vorbim, a fost o adevărată nebunie. Au început să sune telefoanele. Noi practic am pus un semn mare de întrebare asupra unei teorii-zid până atunci", a conchis clujeanul. Bogdan Onac a acordat interviuri pe baza informaţiilor apărute pentru publicaţii precum „Times", „American Scientist" sau „Daily Telegraph".

„Nu suntem priviţi ca cercetători"

Onac nu se află la prima cercetare valoroasă, care ar fi putut fi remarcată printr-un articol în „Science", însă, potrivit acestuia, cercetătorii români nu sunt bine priviţi la acest nivel. El este de părere că faptul că şi-a asociat numele cu o universitate din SUA, acolo unde predă anual din septembrie, până în luna februarie, a fost un aspect decisiv în determinarea editorilor de la „Science", în vederea publicării articolului.

„Nu suntem priviţi ca şi cercetători care pot produce ştiinţă adevărată. Dacă ai vrea să faci în România o asemenea cercetare, nu ai avea cum, pentru că noi nu dispunem de laboratoare bine dotate, astfel încât să putem obţine rezultate de vârf", a declarat Bogdan Onac. 

Cauze şi efecte ale glaciaţiunilor

Onac (foto stânga sus), alături de echipa de cercetători în Peştera Vallgorena  Foto: Toni Merina


Ultima glaciaţiune prin care a trecut Pământul a fost acum aproximativ 10.000 de ani. Printre cauzele globale, despre care oamenii de ştiinţă au emis ipoteze se află curenţii maritimi reci şi erupţiile vulcanice. „Una dintre cele mai plauzibile cauze ale glaciaţiunilor este înclinarea axei Pământului. Mai sunt şi cauze locale, cum ar fi închiderea unei strâmtori", spune Dan Dumitriu, specialist în greografie-geomorfologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi.

Printre efectele glaciaţiunilor se numără scăderea nivelului mării. De exemplu, la ultima glaciaţiune a dus la o scădere a nivelului Mării Negre cu 100 de metri.  Un alt efect este creşterea eroziunii râurilor. În plus, gheţarii au adus cu ei depozite de materiale aluvionare, numite morene. Cât despre impactul pe care l-ar avea creşterea bruscă a nivelului mării, Dan Dumitriu admite că ar afecta la scară largă populaţia care locuieşte pe malurile mărilor şi oceanelor globale. Bianca Pădurean

Profesor la Universitatea din Florida

Clujeanul Bogdan Onac şi revista care i-a publicat descoperirea


Bogdan Onac are 48 de ani, a absolvit Facultatea de Biologie - Geologie a Universităţii Babeş-Bolyay în 1987, iar în 1996 a obţinut titlul de doctor.

În prezent lucrează la departamentul de Geologie al UBB şi la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă", unde ocupă funcţia de cercetător ştiinţific. Din 2006, anual predă în perioada septembrie - februarie la University of South Florida, SUA, unde ocupă funcţia de „assistant professor".

Instituţia de învăţământ americană se află în topul Shanghai al universităţilor în intervalul 201 - 302. Bogdan Onac predă în Florida la toate nivelurile de studiu atât licenţă, cât şi master sau doctorat. Geologul român este căsătorit şi are doi copii.

Revista „Science", fondată de Thomas Edison

Revista săptămânală „Science" a fost  înfiinţată în anul 1880 cu o investiţie de 10.000 de dolari a inventatorului american Thomas Edison. La scurt timp a devenit una dintre cele mai răspândite şi prestigioase reviste de ştiinţă din lume.

Publicaţia are peste 130.000 de abonaţi, doar în 2008 fiind citată de peste 28.103 de ori, în publicaţiile de ştiinţă din întreagă lume. Interesul oamenilor de ştiinţă pentru publicarea cercetărilor acestora este unul ridicat.

Anual, peste 11.000 de articole ajung la Science, din care doar 800 văd lumina tiparului.

citeste totul despre: