Cazul Mircea Badea, între prostituţia morală şi televiziunea obscenă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mircea Badea...chiar el?
Mircea Badea...chiar el?

Evanghelia acestei Duminici ne vorbeşte despre neputinţa unui tânăr bogat de a se detaşa de bogăţiile sale. Cam la fel se întâmplă şi cu comentatorul TV Mircea Badea, care, după mine, se zbate neputincios între prostituţia morală şi realizatorul de emisiuni obscene. Această neputinţă îl face să ridice tonul şi pumnul.

Cu ani de zile în urmă, Mircea Badea mă interesa. Acum nu-l mai urmăresc, pentru că s-a transformat. El însuşi sau doar imaginea lui, nu-mi dau bine seama. Dar cazul mă preocupă şi mă întristează în egală măsură, pentru că are impact asupra publicului.

La început comentariile sale îmi atrăgeau atenţia, printr-o combinaţie plăcută între forţa argumentelor şi atitudinea deschisă şi jovială. Limbajul nepretenţios şi străbătut de glume de bun simţ reuşea să comunice eficient argumentaţia necesară unor dezbateri publice.

Treptat însă, limbajul său s-a vulgarizat (inclusiv la adresa religiei), astfel că am încetat să-l mai urmăresc. Mi se părea că schimbarea sa de atitudine miroase a prostituţie morală pentru audienţă. Probabil că şefii lui, din dorinţa de a atrage cât mai mult din piaţa media, l-au convins să se transforme imagistic. Aşa că Mircea a „evoluat”, dintr-un tânăr abil şi pasionat de sport, într-un caftangiu care dă lecţii televizate băieţilor din cartier, într-un limbaj accesibil doar lor.

N-ar fi prima dată când interesele electorale din media exploatează lipsa de educaţie a electoratului, deşi Antena 3 pretinde că se adresează publicului mai elevat. Aşa o fi, dar nici restul nu-s de ignorat, şi-or fi zis şefii lui Badea. Aşa că el pare maimuţa din trust, special postată pentru grobieni: emisiunea lui aduce culoare (cafenie) şi miros (urât) peste celelalte programe.

Ceea ce mă îngrijorează însă este dilema morală în care a intrat omul Mircea Badea, din momentul întâlnirii cu motocicliştii care l-au şicanat în direct. Asumarea pe post a unui limbaj obscen şi agresiv la adresa şicanatorilor intră în contradicţie cu atitudinea temătoare şi rezervată la întâlnirea cu ei. Te dai băiat de cartier doar pentru a le influenţa opiniile prin discursul tău. Iar când eşti în faţa lor, te arăţi a fi un om care „reevaluează” echilibrat opţiunile. Posibil de frică, dar şi de „şifonarea” imaginii tale. Numai că...apare dilema:

1. Dacă Mircea Badea este un om echilibrat şi inteligent (aşa cum se mai afirmă şi cum a lăsat să se vadă la întâlnirea cu cei ce l-au şicanat), atunci asumarea conştientă a unei imagini de bătăuş din cartier, indiferent de raţiunile ei, se numeşte prostituţie morală.

Când nu-ţi mai crapă obrazul de ruşine pentru că, deşi crezi în valorile echilibrului şi inteligenţei, sminteşti o lume întreagă prin propagarea opusului lor, exact a ceea ce tu nu crezi, înseamnă că practici prostituţia morală. Fariseismul. Şi (încă) mai cred că Mircea Badea ar trebui să se smulgă din această ispită.

2. Dacă în realitate Mircea Badea este un om aşa cum se vede pe ecran, agresiv, vulgar, iute la mânie, gata să pună mâna pe o bâtă ca „să-ţi rupă capul” pentru a „muri în chinuri groaznice...cretinii şi handicapaţii mintali...ca în Vestul sălbatic”, atunci Antena 3 devine o televiziune obscenă şi agresivă, care angajează şi ţine pe post oameni care n-au ce căuta în presă ca formatori de opinie. Aceştia ridică tonul şi pumnul când îşi termină argumentele, practicând un fel de jihad mediatic: dacă nu eşti de acord cu mine, te atac fizic.

În acest caz, imparţialitatea şi profesionalismul mult clamat al jurnaliştilor Antena 3 sunt doar masca sub care se ascunde practicarea organizată a prostituţiei morale, cu aspect de ştiri. Nu e prima dată când Mircea încalcă normele audiovizualului, în strigătele prietenoase ale directorului teolog-adventist Emanuel-Mihai Gâdea (care a urmat un traseu similar, în privinţa agresivităţii media).

Viaţa în showbiz este grea şi plină de provocări morale, atâta vreme cât marketingul audienţei presupune şi exploatări ale slăbiciunilor sufleteşti. Îmi aduc aminte de o vorbă a unei colege apreciate de Mircea, Teo Trandafir, care îi mărturisea lui Marius Tucă părerea ei despre oamenii de televiziune: „Suntem toţi nişte măscărici demni de scârbă, care venim şi ne schimonosim la televizor, tragem nişte filosofii în care nici măcar noi nu credem, plecăm acasă şi avem exact aceleaşi probleme ca şi oamenii obişnuiţi [...] Mircea duce războaie”

Dar fiecare dintre noi ar trebui să fim atenţi la Evanghelia de astăzi, pentru că atitudinea tânărului bogat este ceva cu care ne vom întâlni fiecare dintre noi. Vine un moment în care fiecare va trebui să se aşeze faţă în faţă cu el însuşi şi să vadă la ce nivel se află. Deşi bine intenţionat, tânărului i se descoperise slăbiciunea sa: iubea bogăţia, inima sa era dominată de cele materiale. De aceea nu putea să le vândă, aşa că va pleca întristat de la întâlnirea cu Hristos.

E bine să ne întrebăm: ce domină în inima noastră, ce slăbiciuni ne stăpânesc, ce interese obscure ne împing la fapte imorale? Aşa vom putea evita la timp capcanele morale în care suntem tentaţi să intrăm.

Mircea Badea, ce stăpâneşte în inima ta?

tanarul bogat
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite