Universităţile de top din România cer clasificare internaţională şi finanţare în funcţie de performanţă

O clasificare corectă a universităţilor bazată pe criterii de performanţă, un cadru legal egal de salarizare pentru cercetătorii din universităţi şi din institute, descentralizarea administrativă şi finanţarea obligatorie a cercetării ştiinţifice cu 1 % din PIB. Revendicările aparţin celor cinci universităţi de top din România care formează Consorţiul Universitaria, care s-a reunit în weekend, la Timişoara.

Este vorba de Universitatea de Vest, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Universitatea „Al. I. Cuza”din Iaşi. Rectorul Marilen Pirtea de la Universitatea de Vest din Timişoara a explicat pentru „Adevărul” că o instituţie străină care ar putea face o clasificare corectă şi echitabilă a universităţilor din România ar fi European University Association (Asociaţia Universităţilor din Europa). „Trebuie să fie o clasificare echitabilă. Educaţia este un domeniu transpartinic. Pactul pentru Educaţie ar trebui refăcut, de asemenea, însă nu ca o formalitate, ci ca o strategie pe termen lung şi mediu”, a spus Pirtea. De asemenea, el mai spune că ar trebui să existe o grilă de salarizare naţională pentru cercetători, fiindcă în momentul de faţă, salarizarea nu este aceeaşi pentru cercetătorii din universităţi şi pentru cei de la Academia Română sau din institutele de cercetare.

La rândul său, profesorul Marian Crăciun, directorul Departamentului de Servicii pentru Studenţi de la Universitatea din Bucureşti, a explicat că în privinţa clasificării universităţilor, aceasta s-ar putea face şi cu ajutorul unei instituţii de prestigiu din străinătate care face astfel de clasificări internaţionale, cum ar fi celebrul top Shanghai, care să facă o clasificare în funcţie de nişte criterii clare cum ar fi angajabilitatea absolvenţilor şi performanţele în cercetare ale universităţilor. „În momentul de faţă, clasificarea se face la nivel naţional de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior (ARACIS), dar care nu face o ierarhizare, ci mai mult acreditează specializări. De asemenea, nu toate universităţile din România se măsoară cu aceleaşi instrumente”, a explicat Crăciun.

Cele cinci universităţi solicită următoarele:

1. Alocarea a minimum 6% din PIB pentru educaţie;

2. Evaluarea şi clasificarea universităţilor printr-un program internaţional, neutru din punct de vedere politic şi nesusceptibil de influenţe şi presiuni sociale;

3. Restructurarea finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale (accesul liber şi neîngrădit al celor care îndeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanţă academică;

4. Adoptarea cadrului de finanţare multianuală a învăţământului superior şi a cercetării din România;

5. Adoptarea principiului de finanţare publică obligatorie a cercetării ştiinţifice cu minim 1% din PIB;

6. Descentralizarea administrativă şi responsabilizarea structurilor executive şi academice din instituţiile de învăţământ superior;

7. Iniţierea şi consolidarea programului 'Iniţiativa de Excelenţă Academică', în scopul dezvoltării unor universităţi româneşti competitive internaţional, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025;

8. Reconstrucţia instituţională a învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice româneşti prin elaborarea şi adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzătoare şi coerente;

9. Participarea şi consultarea studenţilor în procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile;

10. Adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetărilor ştiinţifici din universităţi, similar celui din Academia Română şi institutele naţionale de cercetare".