Universităţile din România, din nou la coada clasamentului internaţional QS World University Rankings 2018

Universităţile din România, din nou la coada clasamentului internaţional QS World University Rankings 2018

FOTO- Arhivă

Universităţile din România se află la coada clasamentului QS World Universities Rankings 2018. Dintre cele 1000 de de poziţii, Universitatea din Bucureşti ocupă locurile 701-750, iar alte universităţi din România, precum Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Universitatea „Babeş-Bolyai“ şi Universitatea de Vest din România, au fost încadrate la categoria 800-1000.

Ştiri pe aceeaşi temă

Topul a avut în vedere în vedere mai multe criterii printre care: numărul de citări ale lucrărilor de cercetare, impactul pe care l-au avut acestea asupra societăţii, reputaţia academică a universităţilor, cât şi numărul de angajatori care recrutează din cadrul acestor instituţii de învăţământ superior.

Universitatea Bucureşti este poziţionată mai jos faţă de anul trecut

„Universităţile din România ocupă încă un loc modest în topurile internaţionale şi am observat chiar o uşoară scădere faţă de anul 2016 când, de exemplu, Universitatea din Bucureşti se afla în intervalul 651-700 în topul QS“, observă Tincuţa Apăteanu, cofondator al platformei educaţionale „Edusfera“.

„Motivele sunt legate atât de scăderea calităţii educaţiei în sistemul preuniversitar cât şi de subfinanţarea întregului sistem educaţional. Pregătirea absolvenţilor de liceu este din ce în ce mai scăzută, aşadar pregătirea candidaţilor la studii universitare are de suferit. Pe de altă parte, cele mai performante universităţi din lume beneficiază de bugete impresionante pe care le pot investi în laboratoare, cercetare, onorarii oferite unor profesori remarcabili, infrastructură educaţională modernă. De exemplu, endowment-ul Universităţii Harvard este în jur de 37 de miliarde de dolari iar bugetul anual este şi el semnificativ“, a mai adăugat aceasta.

Care sunt soluţiile

„Până când nu vom interveni la nivel preuniversitar (profesori mai buni, infrastructură modernă, bugete pentru dezvoltare profesională continuă) şi până nu vom aloca bugete adecvate pentru educaţie şi cercetare, universităţile din România nu vor putea ocupa locuri mai bune în topurile internaţionale“, a explicat Apăteanu.

„Rezultatele sunt dezastruoase, dar deloc surprinzătoare pentru că şi anul trecut cam pe tot acolo au fost situate universităţile din România. Nu ne comparăm cu Anglia sau SUA, dar putem face o comparaţie cu universităţi din Polonia sau Ungaria care deşi şi ele au fost comuniste, tot ne-au întrecut în acest domeniu. Proastă eficienţă, proastă integrare pe piaţa muncii. Studiul a luat în considerare şi cercetările ştiinţifice, noi n-avem, dar avem pensionari care predau acelaşi curs de foarte mulţi ani şi lectori puşi în funcţie din motive politice.

În România există Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), dar mulţi dintre cei de acolo sunt reprezentanţi ai universităţilor, deci din start conflicte de interese. Cum să fie obiectivi? Îmi amintesc mai de mult cum ¾ din universităţile din ţară erau catalogate drept universităţi cu grad ridicat de încredere. Păi cum să fie aşa când suntem pe locul 700 în topul mondial?”, afirmă Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei EDU CER.

Ce cred profesorii şi studenţii: este loc de mai bine

„Faptul că ocupăm locurile 701-750  sau 801-1000 într-un clasament de 1000 de poziţii nu este în mod cert un lucru pozitiv.  Ocuparea unui loc fruntaş într-un astfel de top acordă un anumit prestigiu instituţiei în cauză şi de aceea competiţia pentru admitere este mai mare la acestea. Totuşi, acest criteriu nu ar trebui să fie singurul pe care viitori studenţi  să îl ia în considerare atunci când aleg o facultate. De asemenea, trebuie să avem în vedere faptul că acest top este unul limitat. În lume sunt aproape 20.000 de universităţi, deci simplul fapt că cele din România sunt incluse în top reprezintă, totuşi, un lucru bun. Însă, vreau să precizez că studenţii din România îşi doresc să aibă universităţi mai performante, unde să aibă mai multe oportunitîţi  de cercetare şi de publicare“, crede Vlad Chererecheş , preşedintele Alinaţei Naţionale a Orgnizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

Şi profesorii universitari par să aibă pretenţii mai mari de la unităţile de învăţământ superior din România. „Cred că este loc de mai bine pentru universităţile noastre. Mai avem mult de parcurs până până când vom ajunge la nivelul universităţilor din Marea Britanie, de exemplu. Oricum, în calitate de cadru didactic, care am lucrat la trei universităţi din Consorţiul „Universitaria“, pot spune că nu sunt mari deosebiri între Universitatea Bucureşti şi celelalte mari universităţi incluse în acest clasament din punct de vedere al calităţii per total.  Mai degrabă, consider că este vorba de diferenţe în ceea ce priveşte domeniile de studiu, fiecare universitate fiiind bună pe anumite domenii“.

Clasamentul QS a fost realizat pentru 950 de universităţi provenite din 84 de ţări, la nivel mondial.

 

 

 

citeste totul despre: