Iohannis solicită reexaminarea unor modificări la Legea Educaţiei care le-ar fi permis departamentelor universităţilor să organizeze programe de studii

Preşedintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea unor modificări aduse Legii Educaţiei. Mai exact, este vorba de un articol care stabileşte că departamentele sunt unităţi academice ca entităţi distincte, cu sau fără buget de venituri şi cheltuieli, cu statut şi regulament propriu, unde se pot organiza şi gestiona programe de studii de licenţă, master sau doctorat în condiţiile de acreditare prevăzute de lege.

Practic, această modificare se află în conflict cu Legea Educaţiei, însemnând că "departamentele dobândesc atribuţii echivalente cu cele ale facultăţilor în ceea ce priveşte gestionarea programelor de studii universitare, fără a fi însă obligate să parcurgă aceeaşi procedură de înfiinţare", arată Administraţia Prezidenţială în cerera de reexaminare. 

"În plus, consiliile facultăţilor ar putea fi excluse din procesul decizional de înfiinţare a unui program de studiu de licenţă, masterat sau doctorat, în cazul în care un astfel de program este iniţiat de către consiliul departamentului. O asemenea suprapunere de ordin funcţional şi structural este de natură să genereze confuzii şi inconsecvenţă la nivel decizional şi managerial, cu grave consecinţe asupra activităţii instituţiilor de învăţământ superior", se mai precizează în cerere.

Departamentele de facultate ar fi putut organiza şcoli doctorale

Mai departe, se arată că această suprapunere de atribuţii poate conduce şi la eludarea dispoziţiilor Legii educaţiei referitoare la mecanismele de verificare şi control aplicabile instituţiilor de învăţământ superior.

"În acest sens, considerăm că simpla trimitere în conţinutul normativ al art. 133 alin. (4) la condiţiile de acreditare prevăzute de lege nu numai că este insuficientă, dar poate lipsi de aplicabilitate capitole întregi din Legea nr.1/2011 în ceea ce priveşte mecanismele de asigurare a calităţii actului educaţional unui întreg ciclu de studii. Astfel, Secţiunea a 12-a din Capitolul III al Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, respectiv art.158-170, reglementează, distinct şi în detaliu, studiile universitare de doctorat, precum şi procedura de evaluare a şcolilor doctorale. Potrivit acestor norme, programele de studii universitare de doctorat se organizează în şcoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu. Fiecare şcoală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte. Evaluarea se face pe baza performanţei şi a capacităţii instituţionale a instituţiei organizatoare de studii universitare de doctorat, din care face parte şcoala doctorală, iar sistemul de criterii şi metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, pe baza propunerilor comune ale instituţiilor abilitate, fiecare şcoală doctorală fiind evaluată din 5 în 5 ani. Or, inexistenţa unor norme exprese în conţinutul legii transmise la promulgare poate conduce la concluzia că toate aceste prevederi privind asigurarea calităţii unui întreg ciclu de studii nu sunt, în mod obligatoriu, aplicabile şi departamentelor ca unităţi organizatoare de studii de doctorat", atrage atenţia Administraţia Prezidenţială.

Modificările legislative fuseseră propuse de 11 parlamentari, printre care şi Ecaterina Andronescu

În ceea ce priveşte posibilitatea ca departamentul să funcţioneze ca entitate distinctă, cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, Administraţia Prezidenţială consideră că se creează premisele încălcării prevederilor art. 124 din Legea nr. 1/2011 referitoare la răspunderea publică a instituţiilor de învăţământ superior.

"Legea pentru modificarea art. 133 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 atrage după sine modificări semnificative referitoare la cadrul normativ privind autorizarea, acreditarea şi asigurarea calităţii instituţiilor de învăţământ superior şi a structurilor acestora, precum şi a programelor de studii organizate la nivel naţional şi la nivelul universităţilor. Din această perspectivă, apreciem că lipsa unui termen de la care ar urma să intre în vigoare aceste prevederi poate genera confuzie în sistemul de învăţământ şi poate permite, pe fondul unui vid de reglementare, derapaje importante în gestionarea resursei umane, financiare, a calităţii actului educaţional, precum şi a interesului educaţional al studenţilor. În acest context, apreciem că ar fi fost oportun ca legea să conţină ca reper începerea unui an universitar. Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea art. 133 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011", se mai arată în cererea de reexaminare.

Legea trimisă de preşedintele la reexaminare a fost iniţiată de 11 parlamentari PSD, PNL, UDMR şi ALDE, printre care şi Ecaterina Andronescu, Mihnea Costoiu, Marko Bela şi Cristiana Anghel.