Iohannis: Învăţământul universitar şi sportul de performanţă sunt în suferinţă

Preşedintele României susţine organizarea Universiadei 2021 în ţara noastră FOTO Adevărul

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la Facultatea de Drept, că trebuie să admitem că învăţământul universitar şi sportul de performanţă sunt în suferinţă în România de astăzi, pledând pentru repunerea în discuţie, într-un mod serios şi angajant, a temei prezenţei sportului în şcoală.

Klaus Iohannis a participat la ceremonia lansării oficiale a proiectului ”Candidatura României pentru Universiada de Vară 2021”, în cadrul căreia a arătat că ”participarea la competiţiile sportive presupune muncă asiduă şi perseverentă, disciplină şi rigurozitate, fair-play, respectarea regulilor jocurilor, şi pe acelaşi principiu se poate clădi şi un alt mod de a face politică”, potrivit Mediafax.

”Sunt dascăl de profesie şi ştiu că şcoala românească trebuie repusă pe picioare. Trebuie să admitem că învăţământul universitar şi sportul de performanţă sunt în suferinţă în România de astăzi, iar un astfel de eveniment este un bun prilej de regândire a priorităţilor de investiţii în aceste domenii”, a arătat preşedintele Iohannis.

El a precizat că o competiţie sportivă internaţională, organizată în România, ar însemna beneficii economice şi sociale, capital de imagine, investiţii şi încurajarea turismului, dar în acelaşi timp ar însemna, prin participarea atâtor sportivi universitari, recunoaşterea şi răsplătirea valorii, muncii şi dedicaţiei.

”Iniţiativa dumneavoastră oferă cadrul de a repune în discuţie, într-un mod serios şi angajant, teme precum prezenţa sportului în şcoala românească, activitatea fizică şi un mod de viaţă echilibrat. Între gradul de sănătate al tinerilor şi bunăstarea naţională există, fără îndoială, o legătură directă”, a ţinut să menţioneze Iohannis, citat de Mediafax.

Iohannis susţine organizarea Universiadei 2021 în România

Şeful statului s-a referit şi la aspectul ”dezvoltării durabile”, arătând că ”un eveniment sportiv major ar reprezenta o amplă oportunitate pentru marile centre universitare”.

”Un astfel de eveniment ar aduce însă ceva mai presus de stadioane, locuri de cazare, săli de sport şi turişti. Ar aduce la noi acasă emoţia şi solidaritatea pe care le inspiră reuşitele sportivilor noştri şi imnul naţional intonat în cinstea lor”, a adăugat preşedintele Iohannis.

El a mai afirmat că toţi sportivii mari ai României ştiu că o competiţie este înainte de toate o luptă cu tine însuţi iar propriile bariere, teama de a nu greşi sunt adesea provocări mai mari decât forţa celorlalţi competitori.

”Cel mai important adversar este absenţa unei viziuni, a unei priviri asupra întregii competiţii. Din acest punct de vedere, cel mai dificil este primul pas, precum cel pe care îl faceţi astăzi. Vă încurajez să mergeţi mai departe. Evident, un eveniment de o asemenea anvergură nu se poate organiza fără un plan limpede, fără o strategie clară. Sunt convins că se vor găsi, atât din partea Guvernului, cât şi a celorlalţifactori implicaţi, şi resursele financiare pentru ca planul organizării Universiadei să ne găsească pregătiţi”, a mai spus Klaus Iohannis.

Şeful statului a menţionat, în finalul discursului său, că are convingerea că ”România are forţa, capacitatea şi determinarea necesară de a organiza mari evenimente sportive”.

La lansarea oficială a candidaturii României pentru desfăşurarea Universiadei de Vară 2021 în ţara noastră au participat ministrul Tineretului şi Sportului,Gabriela Szabo, Andreea Răducanu, Mihai Covaliu, Alin Petrache, preşedintele Comitetului Olimpic Român şi ministrul Educaţiei, Mihai Câmpeanu.

O singură Universiadă organizată în România

Programul sporturilor Universiadei de Vară include 10 sporturi obligatorii (totalizând 13 discipline) şi până la trei sporturi opţionale. Disciplinele obligatorii sunt: atletism, baschet, scrimă, fotbal, gimnastică artistică, gimnastică ritmică, judo, nataţie, sărituri în apă, polo, tenis de masă, tenis, volei. La lista sporturilor obligatorii, din 2017 se va adăuga taekwondo, iar din 2019 tirul cu arcul.

România a organizat până acum o singură Universiadă, în anul 1981, acesta fiind, de altfel, şi cel mai mare eveniment sportiv organizat vreodată în ţara noastră, bucurându-se de participarea a 2.930 de sportivi din 86 de ţări şi a peste 200.000 de spectatori. În acel an, sportivii români au obţinut medalii la toate cele 10 discipline ale Universiadei şi au ocupat locul 2 în clasamentul final.

Viitorul sportului universitar în România

Universităţile din România ar deveni fi o oază de talente sportive care ar putea face performanţă, însă sistemul trebuie reînvigorat după modelul american, unde competiţiile interuniversitare sunt un business uriaş, spun specialiştii.

Pentru a ajunge la acel nivel, sportul universitar ar trebui încurajat prin organizarea de competiţii sportive între marile universităţi de stat, întocmai ca în Statele Unite, lucru care ar fi posbil în România doar prin investiţii. În Statele Unite, competiţiile sportive universitare sunt adevărate afaceri care, pe lângă beneficiul pe care îl aduc studenţilor, produc şi foarte mulţi bani universităţilor, spun specialiştii. În schimb, în România există un singur campionat naţional, care are loc în luna mai.

„Dacă participi la competiţii sportive universitare nu înseamnă neapărat că devii sportiv de performanţă, dar dacă ai trăit emoţiile puternice ale unui concurs, poţi deveni un economist, un manager de succes pentru sport. Putem creşte profesionişti pentru sport. Competiţiile de acest gen pot să trezească studenţilor români pasiunea pentru sport, să creeze un sentiment de apartenenţă la o anumită universitate şi să crească importanţa sportului ca activitate complementară actului educaţional, pentru că obiectivul nu este să faci sport şi să te laşi de şcoală, ci să le faci în paralel. Visul nostru este să avem burse pentru performanţă sportivă ca în America, în 10 ani de acum încolo", a mai spus Adrian Socaciu, preşedintele Asociaţiei Student Sport.

Baza materială, necesară pentru a putea desfăşura campionate universitare

În ceea ce priveşte situaţia actuală din sistem, decanul Facultăţii de Sport a Universităţii de Vest din Timişoara, Adrian Nagel, a explicat pentru "Adevărul" că sportul universitar este mai bine organizat decât la liceu fiindcă studenţii nu se pot scuti de la educaţie fizică, cel puţin nu la Universitatea de Vest.

„La facultate, sportul este disciplină obligatorie la toate facultăţile, două ore pe săptămână în loc de o oră cât este la liceu. Lucrul de care avem mare nevoie, însă, în România, este baza materială pentru ca să se poată desfăşura şi la noi campionate universitare sportive în toată regula, întocmai ca la universităţile americane. Dacă am avea aşa ceva, atunci am avea o oază de talente din care să putem selecţiona tinerii care pot merge mai departe să facă performanţă", a conchis Nagel.