Manualele şcolare, veritabile tratate de discriminare

FOTO Adevărul

Manualele şcolare îi învaţă pe copii că locul femeii este la cratiţă, principala ei „profesie” fiind aceea de mamă, în timp ce bărbaţii au acces la tehnologie şi la ştiinţă, având oportunitatea unor meserii captivante, dar neglijând rolul de tată, dezvăluie un studiu al Facultăţii de Sociologie.

Manualele pentru copiii din şcoala primară perpetuează stereotipurile secolului al XIX-lea, în care femeia este casnică, iar bărbatul autoritar şi prea puţin implicat în viaţa de familie, dezvăluie un studiu al Facultăţii de Sociologie. 

De asemenea, tehnologia modernă este ilustrată rar chiar şi în manualele digitale, iar accesul la dispozitive moderne este rezervat mai ales băieţilor. Specialiştii avertizează că aceste abordări, deşi subtile, pot influenţa foarte mult percepţia despre lume a copiilor, care ar trebui familiarizaţi mai curând cu valori precum egalitatea de şanse.

Studiul a fost realizat în perioada octombrie 2014 – mai 2015 de o echipă de profesori şi studenţi din Departamentul de Sociologie, Universitatea din Bucureşti, care a studiat manualele şcolare pentru clasele I – IV, urmărind să înţeleagă lumea pe care acestea o deschid copiilor.

Astfel, sociologii au analizat abecedarele mai multor edituri, manualele de educaţie civică şi de limba română din 1982 până în prezent, inclusiv manualele digitale. Concluzia rămâne însă sumbră, şi anume că nici măcar noile manuale lansate anul trecut nu au reuşit să elimine din conţinutul lor stereotipuri ale secolului XX şi al XIX-lea.

„Tehnologia informaţiei este periferică în manualele şcolare, predominând tehnologii ale secolelor trecute, iar personajele ce dau viaţă acestui univers sunt puternic stereotipizate: bunicii sunt sedentari şi nu aud bine, femeile sunt mai ales mame care pregătesc masa sau învăţătoare, în timp ce bărbaţii apar într-o diversitate de meserii, dar prea puţin ca taţi”, se arată în studiul „Alice în ţara manualelor. O explorare a personajelor care îi inspiră pe copii în şcoală”, lansat săptămâna trecută.

Tehnologia nu este pentru fete

În majoritatea manualelor şcolare, calculatoarele, telefoanele mobile şi alte ilustraţii ale tehnologiei contemporane sunt relativ rare, iar atunci când apar sunt folosite mai ales de băieţi, arată sociologii.

„În această scenă de familie apar trei personaje feminine, trei personaje masculine şi un câine. Aparentul echilibru dispare atunci când observăm că toate personajele masculine fac ceva – joacă şah sau lucrează la calculator, în timp ce personajele feminine şi câinele stau şi se uită. Desigur, calculatorul este atins de un băiat, sub privirile admirative ale bunicii”, se arată în studiu. Deşi abecedarele digitale din 2014 aduc o îmbunătăţire în reprezentarea tehnologiei, sunt limitate la ilustraţii ale calculatorului.

Femeile sunt mame, iar bărbaţii au succes

Manualele incluse în studiu reproduc clişeele feminităţii casnice şi ale masculinităţii autoritare, dar neimplicate în viaţa de familie, susţin sociologii.

Astfel, doar o treime dintre personajele care au o ocupaţie în ilustraţiile din abecedare sunt femei, meseria dominantă fiind aceea de învăţătoare. În abecedarele digitale, o singură mamă ilustrată apare ca având o ocupaţie, de profesoară, în timp ce foarte frecvente sunt apariţiile mamelor în bucătărie.

„Conţinutul manualelor exercită o influenţă foarte puternică asupra copiilor, având în vedere că la această vârstă întreg universul lor se desfăşoară în jurul şcolii. Bineînţeles, este important şi exemplul din familie, dar trebuie avut în vedere faptul că cei mici iau informaţia de-a gata, nu au capacitatea de a discerne la această vârstă. De altfel, educaţia bazată pe aceste stereotipuri este în mare măsură responsabilă şi pentru reticenţa generală a românilor în ceea ce priveşte emanciparea femeii”, avertizează Mihai Copăceanu, psiholog şi blogger adevărul.ro.

Tatăl, un părinte mai puţin important

Taţii sunt prezentaţi ca părinţi mai puţin importanţi, iar mamele sunt descrise ca fiind esenţialmente părinţi, fără o profesie, ipostaza lor cea mai relevantă fiind efectiv la cratiţă.

„Un elev chiar m-a întrebat odată de ce nu poate face şi tata de mâncare, că al lui găteşte bine. Cutumele societăţii se schimbă greu, iar noi suntem în punctul în care abia am reglementat concediul de paternitate”, a comentat Cornelia Popa, învăţătoare la Şcoala Gimnazială Nr. 194.

În manuale, frecvenţa imaginilor cu taţi este cu 40% mai mică decât cea a imaginilor cu mame, însuşi cuvântul „tata” apărând considerabil mai târziu decât cuvântul „mama”, deoarece este sistematic folosit să ilustreze litera T (şi nu litera A).

Taţii şi-au cerut drepturile

În anul 2011, Alianţa Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor T.A.T.A. a sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în ceea ce priveşte discriminarea taţilor în abecedarele aflate în circulaţie în acea perioadă.

Astfel, alianţa reclama faptul că abecedarele prezintă tatăl drept „un părinte de rang inferior”, observaţie admisă atât de Ministerul Educaţiei cât şi de Consiliul pentru Combaterea Discriminării, care au dat dreptate reclamanţilor.

„Considerăm că abecedarele în forma lor actuală conţin şi propagă o reprezentare profund dezechilibrată a rolurilor de gen în societatea contemporană şi nu asigură promovarea egalităţii de gen, în detrimentul ambelor categorii”, a concluzionat atunci CNCD.

Totuşi, sociologii apreciază că recomandările CNCD a rămas fără urmări. În continuare, abecedarele digitale prezintă tatăl ca un părinte mai puţin relevant, poziţionând în acelaşi timp mama ca o fiind exclusiv părinte.
„Expresia ‘la cratiţă’, care funcţionează azi ca o ironie la adresa stereotipurilor de gen, rămâne mai degrabă o descriere factuală a reprezentărilor mamelor din manuale”, arată studiul.