Legea învăţământului preuniversitar România educată. Sinteză proiect
0
Ministerul Educaţiei a publicat sinteza proiectului noii legi a învăţământului preuniversitar. Proiectul ar urma să fie pus în dezbatere publică astăzi, timp de 35 de zile, până pe 17 august.
Documentul conţine prevederi referitoare la organizarea sistemului de educaţie timpurile, de evaluare a elevilor, la admiterea la liceu, precum şi la organizarea examenului de maturitate.
Redăm mai jos sinteza acestui document.
PROIECT
LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
ELEMENTE DE REFORMĂ
A. Organizarea sistemului de învăţământ
I. Potrivit proiectului prezentei legi, sistemul de învăţământ preuniversitar are la bază următoarele valori:
a) Starea de bine – crearea unui mediu favorabil învăţării şi a unui climat predictibil, de încredere care să asigure confortul fizic şi psihic, creşterea stimei de sine şi dezvoltarea personală pentru beneficiarii primari ai educaţiei;
b) Echitatea – respectarea dreptului fiecărui beneficiar de a avea şanse egale de acces, participare şi de atingere a potenţialului său optim;
c) Excelenţa – atingerea celui mai înalt nivel de educaţie şi formare profesională care vizează domeniile de competenţe ale elevului, competenţă profesională a cadrului didactic/personalului de conducere din învăţământ care determină îmbunătăţirea permanentă a strategiilor didactice în activitatea profesională;
d) Integritatea – asigurarea de repere valorice şi promovarea eticii în educaţie;
e) Profesionalismul – menţinerea de standarde ridicate în furnizarea de servicii educaţionale pentru beneficiarii primari ai sistemului de învăţământ;
f) Respectul – adoptarea unor atitudini/comportamente de relaţionare adecvate, pozitive, dezirabile, de apreciere/consideraţie în diferite contexte, faţă de alte persoane, instituţii, mediu şi societate, ca parte a formării;
g) Flexibilitatea – adaptarea la noi contexte şi direcţii care asigură un parcurs dinamic de învăţare în vederea dobândirii şi dezvoltării de competenţe;
h) Transparenţa – asigurarea unui sistem educaţional deschis prin promovarea unei comunicări asertive şi oneste în procesul de educaţie şi prin utilizarea unor mecanisme eficiente în procesul de învăţare-evaluare.
i) Colaborarea – dezvoltarea parteneriatelor educaţionale cu mediul universitar, comunitatea, familia, mediul de afaceri în vederea parcurgerii traseului educaţional de către beneficiarul direct;
j) Diversitatea - acceptarea şi promovarea unui sentiment puternic de identitate individuală bazată pe caracteristici personale, puncte forte, abilităţi, interese şi perspective diferite;
k) Incluziunea – îmbunătăţirea permanentă a serviciilor oferite tuturor membrilor comunităţii, indiferent de particularităţile individuale, care să asigure participarea, dezvoltarea comportamentelor adaptative, dezvoltarea abilităţilor cognitive, construirea unor relaţii afective pozitive, asigurarea stării de bine, cu accent pe nevoile individuale ale beneficiarului.
Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar sunt reglementate astfel:
a) principiul nediscriminării - în baza căruia accesul la educaţie de calitate se realizează fără discriminare;
b) principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale;
c) principiul relevanţei - în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economică;
d) principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
e) principiul descentralizării decizionale - în baza căruia deciziile principale se iau de către cei implicaţi direct în procesul educaţional;
f) principiul răspunderii publice - în baza căruia unităţile de învăţământ răspund public de performanţele lor;
g) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural;
h) principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român;
i) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
j) principiul asigurării egalităţii de şanse - eliminarea diferenţelor privind accesul şi tratamentul pentru toţi beneficiarii primari ai educaţiei, fără niciun fel de discriminare/asigurarea unui traseu echitabil pentru toţi beneficiarii primari ai sistemului de educaţie;
k) principiul transparenţei - concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei şi a rezultatelor, prin comunicarea periodică şi adecvată a acestora;
l) principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase şi doctrine politice;
m) principiul incluziunii sociale – acceptarea cu drepturi depline în comunitate, asigurarea participării active a persoanelor dezavantajate la procesul de educaţie în ansamblul său,
n) principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia - vizează racordarea disciplinelor şi ariilor curriculare la dezvoltarea cunoaşterii actuale, corelat cu vârstele şcolare şi cu psihologia vârstelor, conducând la stabilirea disciplinelor de studiu pentru fiecare nivel de educaţie în funcţie de recomandările rezultate din determinarea interesului şi aptitudinilor elevilor în raport cu competenţele cheie vizate;
o) principiul participării şi responsabilităţii părinţilor/ reprezentanţilor legali - orientează acţiunile părinţilor/reprezentanţilor legali în raport cu activităţile şcolii pentru a contribui la un parcurs educaţional de succes al elevilor într-o manieră responsabilă şi complementară, stabilind limitele de intervenţie a părinţilor în activităţile şcolii ;
p) principiul promovării educaţiei pentru viaţă prin dezvoltarea competenţelor specifice educaţiei pentru sănătate, educaţiei pentru mediu, educaţiei financiare şi educaţiei juridice, precum şi pentru practicarea educaţiei fizice şi activităţilor sportive;
q) principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut;
r) principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare - prin comunicare transparentă, pentru a asigura o încredere ridicată a beneficiarilor actului de predare, învăţare şi colaborarea şi construirea unui parteneriat cu familia în domeniul învăţării elevului, în domeniul dezvoltării lui fizice, intelectuale şi morale, ca principal instrument al realizării unui sistem de educaţie deschis;
s) principiul respectării dreptului elevului la opinie, ca beneficiar direct al sistemului de învăţământ.
II. În ceea ce priveşte educaţia timpurie, prezentul proiect de lege transpune viziunea Raportului România Educată prin:
reglementarea nivelului de educaţie timpurie ca sistem integrat format din învăţământul antepreşcolar (3 luni - 3 ani) şi învăţământul preşcolar (3 - 6 ani), ambele cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare. Educaţia timpurie se organizează în creşe, grădiniţe şi în centre de zi. Creşele fac parte din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar şi oferă copiilor antepreşcolari cu vârste cuprinse între 3 luni şi 3 ani servicii integrate de educaţie, îngrijire şi supraveghere;
reglementarea nivelului de educaţie timpurie ca sistem incluziv, asigurarea componentei de incluziune prin realizată de Centrul Naţional pentru Educaţie Incluzivă, cu atribuţii în ceea ce priveşte consilierea şcolară, asistenţa educaţională şi elaborarea standardelor de calitate pentru educaţia timpurie;
reglementarea serviciilor complementare care să coexiste cu serviciile standard de educaţie timpurie. În localităţile în care nu există creşe, grădiniţe sau centre de zi, se vor putea dezvolta servicii de educaţie timpurie complementare de tip ludotecă, grup de joacă, grădiniţă comunitară, care vor funcţiona ca structuri ale unităţilor de învăţământ şi centrelor de zi din localităţi limitrofe.
Cu privire la învăţământul secundar superior- liceal, acesta se va derula în licee teoretice, licee vocaţionale şi licee profesionale şi cuprinde clasele a IX-a - a XII-a. Unităţile de învăţământ liceal vor funcţiona cu respectarea principiului asumării filierei în care şcolarizează.
În cadrul învăţământului liceal funcţionează trei filiere distincte:
a) filiera teoretică cu profilurile umanist şi real;
b) filiera vocaţională cu profil militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic;
c) filiera profesională cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului.
Ministerul Educaţiei va stabili criteriile de încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal într-una dintre cele trei filiere, teoretică, vocaţională sau profesională prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului proiect de lege. Liceele care funcţionează cu filierele teoretică sau vocaţională se vor constitui în filiera asumată minimum 2/3 din numărul de clase pe nivel, pentru toate clasele care funcţionează în cadrul acestora, inclusiv în structurile arondate.
Unităţile de învăţământ liceal profesional se vor organiza cu o singură filieră – filiera profesionala - şi unul sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii.
Unităţile de învăţământ liceal teoretice vor putea include şi clase din filiera vocaţională şi se vor organiza cu unul sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii.
Unităţile de învăţământ liceal vocaţional vor putea include şi clase din filiera teoretică şi se vor organiza cu unul sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii.
Fiecare filieră are multiple specializări şi se derulează în contexte de învăţare diverse, care să stimuleze creativitatea, spiritul critic şi dorinţa de explorare/investigare a elevului. Filiera profesională şi filiera vocaţională vor o orientare practică şi activităţile de predare/învăţare/evaluare se vor putea derula, parţial, la potenţiali angajatori sau instituţii relevante. În educaţia profesională nonduală şi în cea vocaţională, procesul educaţional se va derula atât în şcoală, cât şi în spaţii speciale de practică.
Se va reglementa transferul între cele trei filiere ale învăţământului secundar superior, în baza unor examene competitive, în funcţie de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacităţii maxime de şcolarizare. Testele vor fi comprehensive, axate pe testarea competenţelor necesare pentru a efectua transferul, iar participarea la aceste teste nu poate fi limitată prin condiţii suplimentare. Testele vor permite inclusiv schimbarea anului de studiu.
III. Se reconfigurează cadrul legal pentru funcţionarea consorţiilor şcolare şi consorţiilor de învăţământ dual. Astfel, autorităţile administraţiei publice locale vor putea decide înfiinţarea consorţiilor şcolare. Consorţiile şcolare sunt parteneriate contractuale între unităţile de învăţământ acreditate care asigură:
a) prioritate la mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului;
b) utilizarea în comun a resurselor unităţilor de învăţământ din consorţiu;
c) lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării şi evaluării acestora.
Cadrul general pentru înfiinţarea, funcţionarea şi desfiinţarea consorţiilor şcolare se va reglementa prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
Se asigură în acelaşi timp cadrul legal pentru cooperarea cu toţi factorii implicaţi, inclusiv universităţile, pentru crearea unor campusuri de învăţământ profesional dual, de importanţă regională, care oferă programe comprehensive de formare cu nivele de bază (ISCED 3-5) şi avansate (ISCED 6-8) şi dezvoltarea infrastructurii de învăţământ profesional dual, în jurul principalilor poli de dezvoltare, cu rute complete.
Consorţiile şcolare sunt parteneriate contractuale între unităţile de învăţământ acreditate, nu se vor supune procedurii de autorizare/acreditare şi vor asigura: prioritate la mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului, utilizarea în comun a resurselor unităţilor de învăţământ din consorţiu precum şi lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării şi evaluării acestora.
Consorţiile de învăţământ dual sunt forme de asociere formate cel puţin din următoarele tipuri de entităţi: licee profesionale de stat şi/sau particulare acreditate, instituţii de învăţământ superior acreditate, autorităţi publice locale şi operatori economici. Consorţiul poate include şi alţi parteneri relevanţi în domeniul pregătirii profesionale care pot susţine un ecosistem extins de formare duală.
Consorţiile de învăţământ dual vor sta la baza dezvoltării unor centre/campusuri profesionale integrate care deservesc învăţământul liceal dual şi învăţământul universitar dual şi care reprezintă parte a infrastructurii şcolare, infrastructurii universitare şi infrastructurii operatorilor economici şi a partenerilor pusă la dispoziţia consorţiului pentru procesul de învăţământ, fără scop patrimonial.
IV. Educaţia specială şi educaţia incluzivă - Pornind de la conceptul educaţiei speciale şi educaţiei incluzive din Raportul România Educată, conform căruia: „Ministerul Educaţiei va sprijini tranziţia tuturor şcolilor către un sistem pedagogic diferenţiat pe un model pedagogic de intervenţie în trei paşi, care ghidează personalizarea strategiei pedagogice pentru fiecare elev, în funcţie de nevoile sale, în detrimentul identificării doar a elevilor cu CES”, prezentul proiect va asigura cadrul legal pentru ca, începând cu grupa mică din învăţământul preşcolar, pentru respectarea interesului superior al copilului, educaţia specială să se realizeze în baza unui sistem de sprijin pe cinci niveluri, astfel:
a) Sprijinul incluziv general, de nivel 1, este o formă de educaţie incluzivă de care beneficiază elevul/preşcolarul cu dizabilităţi/nevoi speciale/tulburări specifice de învăţare uşoare şi pe care cadrul didactic, cu consultarea specialiştilor din cadrul compartimentului de asistenţă psihopedagogică, îl poate oferi singur, în condiţii de predare obişnuite, sub formă de activităţi individuale de sprijin şi aranjamente de predare-evaluare flexibile. Acest tip de sprijin poate include şi intervenţii sporadice, limitate în timp, ale unor specialişti din compartimentul de asistenţă psihopedagogică.
b) Sprijin incluziv de nivel 2 este o formă de educaţie incluzivă de care beneficiază elevul/preşcolarul cu dizabilităţi/nevoi speciale ce necesită intervenţia regulată a unor specialişti care să sprijine procesul de predare-învăţare, proces care se poate desfăşura în totalitate în sala de clasa obişnuită dar presupune prezenţa unui cadru didactic de sprijin, a unui asistent personal, a unui facilitator, a unui interpret mimico-gestual, a unui consilier şcolar, a unui psiholog, a altui specialist sau a unei alternanţe a acestora.
c) Sprijinul incluziv de nivel 3 este o formă de educaţie incluzivă de care beneficiază elevul/preşcolarul ale cărui dizabilităţi/nevoi speciale presupun anumite activităţi de sprijin care nu se pot desfăşura în sala de clasa obişnuită în condiţii normale şi care are nevoie de intervenţii individualizate ale unor specialişti pentru a îşi atinge potenţialul maxim de dezvoltare. Elevul/prescolarul beneficiază de o reducere a componentei curiculare cu cel mult 20% pentru a permite activităţi terapeutice cu logopezi, kinetoterapeuţi, consilieri şcolari, psihologi şcolari, după caz, în spaţii dedicate. Elevul/prescolarul beneficiază de suport educaţional individualizat sau în grupuri de lucru mici prin cadre didactice de sprijin, în timpul şi în afară orelor de curs.
d) Sprijinul incluziv de nivel 4 este o formă de educaţie incluzivă de care beneficiază elevul/prescolarul ale cărui dizabilităţi/nevoi speciale presupun un nivel sporit de asistenţă şi intervenţii individualizate complexe şi integrate pentru a îşi atinge potenţialul maxim de dezvoltare. Elevul/prescolarul beneficiază de curiculum diferenţiat şi programe speciale, desfăşoară între 80 şi 90% din activităţile de învăţare în spaţii dedicate în cadrul unităţilor de învăţământ, în grupuri reduse, şi participă la activităţi limitate de educaţie generală, în funcţie de propriul profil.
e) Sprijinul special de nivel 5 este o formă de educaţie specială, iar responsabilitatea principală pentru implementarea lui revine cadrului didactic din unităţile de învăţământ special. Este asigurat acelor elevi ale căror obiective de creştere, dezvoltare sau învăţare nu pot fi atinse prin măsuri de sprijin incluziv.
În învăţământul antepreşcolar, educaţia specială se va organiza sub forma grupelor de intervenţie timpurie, pentru copiii cu surdocecitate/dizabilităţi senzoriale multiple, asigurându-se terapii specifice de recuperare şi compensare, precum şi servicii specializate de asistenţă socială, medicale, psihologice, consiliere, audiometrie, ortofonie, corelate şi potrivite nevoilor educaţionale specifice. Modul de organizare, terapiile şi serviciile de intervenţie timpurie se vor reglementa prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
Centrul Naţional pentru Educaţie Incluzivă va forma cadre didactice din învăţământul de masă în vederea dobândirii comptenţelor specifice activităţilor didactice realizate pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale.
Pentru nivelurile 1-2 se va asigura o finanţare majorată cu 75% faţă de costul standard/ antepreşcolar/preşcolar/elev, iar pentru nivelurile 3-4 se va asigura o finanţare majorată cu 100%.
V. Pentru copiii, preşcolarii şi elevii cu boli cronice sau cu alte boli sau afecţiuni, spitalizaţi pentru o perioadă îndelungată, respectiv mai mare de 4 săptămâni, se organizează „Şcoala din spital”, în cadrul căreia procesul de învăţământ se realizează individual, în grupe sau clase, în cadrul unităţii sanitare în care aceştia sunt internaţi.
Şcoala din spital va fi organizată şi va funcţiona în cadrul universităţilor de medicină şi farmacie. Unităţile de învăţământ preuniversitar -şcoli din spital - se vor înfiinţa prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea Senatului universitar şi vor fi acreditate prin efectul legii. Şcoala din spital înfiinţată în cadrul unei universităţi de medicină şi farmacie poate asigura procesul instructiv-educativ pentru preşcolarii/elevii din spitalele de pe raza teritorială a acestora, pentru preşcolarii şi elevii din spitalele aflate în judeţe limitrofe, precum şi pentru orice alt spital care solicită asigurarea procesului instructiv-educativ pentru copiii, preşcolarii, elevii internaţi pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, indiferent de numărul acestora. Procesul de învăţământ din cadrul acestora va putea fi desfăşurat de cadre didactice titulare în învăţământ, de cadre didactice membre ale Corpului Naţional al Profesorilor pentru Şcoala din Spital.
În cadrul şcolilor din spital vor putea fi desfăşurate, cu aprobarea medicului şef de secţie din spital şi în regim de voluntariat, activităţi educative şi orice alte activităţi extradidactice la solicitarea copiilor/preşcolarilor/elevilor.
Elevii înscrişi în forma de şcolarizare şcoala din spital, care în clasa a VIII a sunt internaţi pentru o perioadă mai mare de 6 luni, vor putea fi admişi la liceu fără susţinerea evaluării naţionale.
VI. În ceea ce priveşte portofoliul educaţional şi curriculumul la decizia şcolii, acestea au fost reglementate astfel încât să definească corect parcursul şcolar, iar evaluarea elevului să fie realizată prin observarea parcursului acestuia pe baza unui profil de dezvoltare specific vârstei şi înregistrarea progresului în portofoliul personal educaţional. La învăţământul primar, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia şcolii pentru 2-4 ore pe săptămână. La învăţământul secundar inferior, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia şcolii pentru 3-5 ore pe săptămână. La învăţământul liceal, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia şcolii pentru 6-8 ore pe săptămână.
Curriculumul la decizia şcolii se va constitui atât din pachete de discipline opţionale ofertate la nivel naţional, regional şi local, cât şi din pachete de discipline opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ.
Pentru învăţământul profesional şi tehnic, curriculumul la decizia şcolii va fi elaborat de unitatea de învăţământ, în parteneriat cu operatorii economici/autorităţile administraţiei publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieţei muncii.
Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în urma consultării elevilor, părinţilor şi pe baza resurselor disponibile, va stabili curriculumul la decizia şcolii.
VII. Planurile-cadru şi programele şcolare pentru discipline, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar vor fi elaborate de către instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei şi vor fi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Programele şcolare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de învăţământ, finalităţile urmărite şi evidenţiază conţinuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea şi evaluarea acestora.
Programele şcolare pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire opţionale se vor putea elabora şi la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea, după caz, a consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale sau a operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a elevilor. Programele şcolare vor fi aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
VIII. Se reglementează profilul de formare a absolventului la sfârşitul învăţământului primar, secundar inferior şi al celui liceal ca fiind o componentă reglatoare a Curriculumului naţional, prin raportare la criteriile stabilite prin hotărâre de Guvern, iniţiată de Ministerul Educaţiei, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii. Profilul conţine descriptorii realizărilor elevilor la sfârşitul unui ciclu de învăţămant şi este parte componentă a portofoliului personal educaţional.
Portofoliul personal educaţional cuprinde catalogul electronic, evaluări de profil şi recomandări de recuperare, diplomele, certificatele sau alte înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale.
Portofoliul personal educaţional este elementul central al evaluării învăţării şi va permite monitorizarea evoluţiei elevului, prin înregistrarea, în cuprinsul acestuia:
a) a evaluării profilului elevului, prin observarea parcursului acestuia pe baza unui profil de dezvoltare specific vârstei;
b) a progresului şcolar urmărit prin forme de evaluare continuă, care monitorizează atingerea obiectivelor învăţării;
c) a evaluărilor profilului preşcolarului/elevului, realizate diferenţiat, în funcţie de nivelul de învăţământ.
Utilizarea Portofoliului educaţional va deveni funcţional începând cu grupa mijlocie din grădiniţă şi este obligatorie pe tot parcursul învăţământului preuniversitar.
IX. Cu privire la orientarea şcolară, la finalizarea clasei a VIII-a, consilierul şcolar şi dirigintele va avea obligaţia să emită o recomandare de încadrare în educaţia secundară superioară, având caracter de orientare şcolară pentru fiecare elev în parte. Recomandarea va fi emisă în baza unei evaluări specifice, care se va comunica şi elevului şi părinţilor acestuia. La elaborarea recomandării, vor fi consultate şi cadrele didactice de la clasă. Recomandarea are un caracter orientativ în stabilirea opţiunilor celor mai potrivite profilului fiecărui elev şi se include în portofoliul educaţional.
X. Potrivit prezentului proiect de lege evaluările au fost reglementate în scopul de a integra, de a evalua, orienta, încuraja şi optimiza învăţarea precum şi de a dezvolta capacitatea de autoevaluare a elevului. Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învăţare. În acest scop, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare va înfiinţa, în termen de 12 luni de la aprobarea prezentei legi, o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcţie orientativă pentru evaluare. Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare va răspunde de menţinerea şi actualizarea permanentă a băncii de instrumente.
La finalul grupei mari a grădiniţei, cadrul didactic care a asigurat educaţia preşcolarilor va întocmi, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, un raport de evaluare a competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului. Activitatea didactică pe parcursul clasei pregătitoare ţine cont de constatările raportului, în sensul adaptării corespunzătoare a acesteia la nivelul de dezvoltare a copilului.
La finalul clasei pregătitoare şi a clasei întâi, cadrul didactic responsabil va întocmi, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, câte un raport descriptiv de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, a abilităţilor de citit, scris şi calcul matematic, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare. Rapoartele descriptive de evaluare includ o secţiune care revine consilierului şcolar şi sunt semnate şi de către acesta.
La finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, elevii susţin evaluări naţionale scrise, obligatorii: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei. Proba de limbă şi comunicare cuprinde, pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba materna. Rezultatele evaluărilor vor fi utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor/ reprezentanţilor legali ai elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului, reprezentând criteriu de evaluare a activităţii profesionale a cadrului didactic.
Aceste evaluări includ şi itemi de literaţie pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor.
Evaluarea naţională. Concursul de admitere în clasa a -IX-a. Prezentul proiect de lege schimbă paradigma tranziţiei de la învăţământul secundar inferior la învăţământul secundar superior prin reglementarea concursului de admitere. Unităţile de învăţământ liceal cu statut de Colegiu naţional vor putea organiza concurs de admitere în clasa a IX-a învăţământ liceal, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare. Restul locurilor se vor ocupa prin repartiţie computerizată, în urma susţinerii evaluării naţionale. În situaţia în care nu se vor ocupa toate locurile prin organizarea concursului de admitere, locurile rămase se vor ocupa prin repartiţie computerizată, în urma susţinerii evaluării naţionale. Organizarea concursului şi criteriile de admitere se vor stabili prin decizia Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care se publică pe site-ul instituţiei, la începutul fiecărui an şcolar.
Absolvenţii clasei a VIII-a care au participat la concursul de admitere şi nu au fost admişi pot participa la evaluarea naţională în vederea repartizării computerizate. Candidaţii declaraţi admişi la concurs pot fi organizaţi în clase de excelenţă. Colegiile naţionale care înfiinţează clase de excelenţă trebuie să obţină statutul de unitate pilot de excelenţă, prin ordin al ministrului educaţiei. Procedura de acordare a statutului de unitate pilot de excelenţă se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea Centrului Naţional de Excelenţă.
Examenul naţional de bacalaureat
Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă şi, după caz, certificat de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal sau pe piaţa muncii. Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvenţă, respectiv clasa a XIII-a de liceu – frecvenţă redusă pot susţine examenul naţional de bacalaureat. Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii.
Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:
A - proba scrisă de evaluare a competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competenţele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba şi literatura română, matematică, ştiinţe, istoria şi geografia României şi Europei şi ştiinţe socio-umane.
B - două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului european comun de referinţă pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
C - proba de evaluare a competenţelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
D - probă scrisă la Limba şi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
E - probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:
a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică şi informatică cu accent pe competenţele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
b) pentru profilul real, specializarea ştiinţele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie şi biologie cu accent pe competenţele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
c) pentru profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie şi ştiinţe socio-umane, cu accent pe competenţele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba şi literatura română şi limba şi literatura unei limbi de circulaţie internaţională studiate, cu accent pe competenţele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
f) pentru filiera vocaţională, o probă specifică profilului sau specializării.
Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au susţinut proba de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională şi proba de evaluare a competenţelor digitale şi au obţinut cel puţin nivelul „independent”;
b) au susţinut proba scrisă de evaluare a competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;
c) au susţinut probă scrisă la Limba şi literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;
În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. Absolvenţilor de liceu care au susţinut proba de de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională şi proba de evaluare a competenţelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise şi practice. Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiţionează promovarea examenului de bacalaureat.
Absolvenţilor de liceu care au susţinut proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării, li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţe specifice profilului sau specializării corespunzător probei susţinute. În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional de bacalaureat, aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul naţional de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului naţional de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei, se desfăşoară potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educaţiei, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat.
XI. Statul sprijină copiii şi tinerii capabili de excelenţă atât în unităţi de învăţământ, cât şi în unităţi pilot de excelenţă. Astfel, potrivit prezentului proiect, în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, colegiile naţionale vor putea funcţiona ca unităţi pilot de excelenţă, coordonate din perspectiva promovării excelenţei în educaţie de Centrul Naţional pentru Excelenţă (C.N.E.), prin DJIP/DMBIP. În unităţile pilot de excelenţă, se vor putea desfăşura activităţi suplimentare de învăţare cu elevii capabili de excelenţă. Elevii înscrişi în formaţiunile de studiu din aceste unităţi beneficiază de programe educative care le respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a excelenţei. Aceste programe sunt de aprofundare a învăţării, de grupare pe abilităţi, de îmbogăţire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat şi transfer de competenţă, de accelerare a promovării, conform ritmului individual de învăţare.
Absolvenţii clasei a VIII-a vor putea fi înscrişi în clasa a IX-a, fără susţinerea evaluării naţionale sau a concursului de admitere la colegiul naţional şi peste numărul maxim de elevi cuprins în acea formaţiune/clasă, dacă au obţinut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa naţională a olimpiadelor şcolare organizate şi finanţate de Ministerul Educaţiei sau au obţinut premiile I, II sau III la competiţii internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei.
Elevii cu performanţe deosebite la olimpiadele naţionale sau la competiţiile internaţionale vor putea fi înscrişi la filiera/profilul/specializarea care corespunde specificului olimpiadei naţionale/competiţiei internaţionale. Lista privind corespondenţa specificului olimpiadei naţionale/competiţiei internaţionale cu filiera/profilul/specializarea la care se face înscrierea se aprobă anual prin ordin al ministrului educaţiei.
XII. Ministerul Educaţiei va organiza la nivelul sistemului naţional de învăţământ programe de pilotare. În unităţile pilot, organizate pentru pilotarea experimentală şi de aplicaţie şi pentru pilotarea unor modele noi sau alternative de educaţie, procesul de învăţământ se va putea desfăşura prin aplicarea unui alt tip de structură a învăţământului preuniversitar, alt curriculum, alt tip de evaluare, alt tip de admitere în ciclul secundar superior, alt tip de management al unităţii de învăţământ preuniversitar, alt sistem de finanţare, altă structură a anului şcolar decât cele stabilite de prezenta lege, precum şi utilizarea unor manuale şi resurse şcolare inovative. Acest tip de pilotare poate include şi modele educaţionale bilingve, care vizează studiul în limba română şi o limbă de circulaţie internaţională, începând cu învăţământul primar.
Vor putea fi unităţi pilot de excelenţă Colegiile Naţionale, în cadrul cărora vor funcţiona clase de excelenţă, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Unităţile pilot pentru excelenţă vor fi coordonate şi sprijinite metodologic de C.N.E. Procedura de pilotare poate fi iniţiată de Ministerul Educaţiei, de unităţi de învăţământ sau de consorţii şcolare ori de către DJIP/DMBIP .
XIII. Prin prezentul proiect de lege se reglementează şi cuantumul minim al burselor astfel:
a) bursa de excelenţă olimpică I/internaţională – 1.000 lei/luna;
bursa de excelenţă olimpică II/naţională – 700 lei/luna;
b) bursă de performanţă şcolară – 500 lei/luna;
c) bursă profesională – 300 lei/luna;
d) bursă socială – 300 lei/luna.
De aceste burse vor beneficia elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, iar de bursele de excelenţă olimpică vor beneficia şi elevii din învăţământul preuniversitar particular acreditat.
Fondul pentru burse se alocă unităţilor de învăţământ de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, în funcţie de numărul de elevi de la învăţământul cu frecvenţă. Fondul pentru burse nu poate fi folosit cu altă destinatie. Autorităţile publice locale pot suplimenta fondul de burse al şcolii.
XIV. Elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat vor beneficia în continuare de gratuitate la serviciile publice de transport local, judeţean, interjudeţean- rutier, naval, cu metroul, precum şi feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic.
XV. Potrivit prezentului proiect de lege, Ministerul Educaţiei va derula programe de reducere a abandonului şcolar în cadrul unui Plan Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Şcolar, reevaluat în etape, din 5 în 5 ani. Planul Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Şcolar reprezintă un ansamblu organizat de activităţi şi servicii instituite în scopul reducerii abandonului şcolar şi a ratei de părăsire a sistemului de învăţământ, indiferent de nivelul de educaţie la care preşcolarul/elevul se află şi se aprobă prin hotărâre de guvern, iniţiată de Ministerul Educaţiei. Începând cu anul şcolar 2022-2023, anual, direcţiile judeţene de învăţământ preuniversitar vor publica situaţia privind abandonul şcolar de la nivel judeţean, pentru fiecare unitate de învăţământ preuniversitar.
XVI. Începând cu anul şcolar 2022-2023, la nivelul sistemului naţional de învăţământ, se va derula Programul Naţional Integrat “Masă Sănătoasă în şcoli 2022-2027”, pentru sprijinirea participării la educaţie a tuturor copiilor. Includerea unităţilor de învăţământ preuniversitar în program se va realiza pe baza unor criterii aprobate de Ministerul Educatiei şi vor fi prioritizate şcolile cu vulnerabilitate mare şi medie din perspectiva abandonului şcolar.
Direcţiile judeţene de învăţământ preuniversitar vor transmite Ministerului Educaţiei trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, indicatorii de eficienţă şi impact pentru Programul Naţional integrat “Masă sănătoasă în şcoli 2022-2027 ”, precum şi modul în care acesta este derulat.
XVII. Programele de formare iniţială pentru cadrele didactice vor include şi un modul pedagogic de alfabetizare funcţională.
Se va înfiinţa Programul naţional de formare a cadrelor didactice în vederea creşterii nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor. Derularea Programului va fi reglementată prin hotărâre de Guvern iniţiată de Ministerul Educaţiei, la propunerea Centrului Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică.
Nivelul de alfabetizare funcţională a beneficiarilor primari ai educaţiei va fi evaluat periodic prin teste online, corespunzător fiecărui nivel şi fiecărei clase. Aceste evaluări vor fi realizate prin Platforma naţională de alfabetizare funcţională care include teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcţională, corelate cu profilul absolventului, pentru clasele de început de ciclu gimnazial şi liceal, respectiv pentru clasele a V-a şi a IX-a.
Datele colectate prin aceste evaluări vor fi cuprinse într-un raport care se dă publicităţii anual de Ministerul Educaţiei.
XVIII. Finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcţionării, va reprezenta, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
Statul asigură finanţarea de bază pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ particulare şi cel confesionale, acreditate, pentru învăţământul obligatoriu.
Finanţarea se face în baza şi în limitele costului standard per elev, per preşcolar sau per antepreşcolar, precum şi pe baza costului standard per formaţiune de studiu, după caz, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi aprobate prin hotărâre de Guvern. Costul standard per elev pentru unităţile de învăţământ defavorizate, stabilite anual prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNFIP, poate fi suplimentat cu 25%.
Finanţarea se face pe baza şi în limitele costului standard per beneficiar direct. În situaţia în care numărul de beneficiari direcţi la nivelul unei formaţiuni de studiu este sub numărul minim prevăzut de lege şi există o singură clasă pe nivel, finanţarea se asigură per formaţiune de studiu.
Costul standard se suplimentează cu 25% pentru unităţile de învăţământ care fac parte din consorţii şcolare sau consorţii de învăţământ dual, constituite din unităţi de învăţământ din mediul urban şi rural.
Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar, şcolile din spital, înfiinţate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de medicină şi farmacie, finanţarea pentru chletuielile prevăzute la alin.(2) se asigură, pentru perioada în care antepreşcolarul/ preşcolarul/ elevul este înscris la şcoala din spital, şi pentru unităţile de învăţământ preuniversitar în care sunt înscrişi antepreşcolari/ preşcolari/ elevi cu CES integraţi în învăţământul de masă ( care beneficiază de nivelele de intervenţie 3-4) cel puţin la nivelul costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev majorat cu 100% în baza contractului complementar.
Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar în care sunt înscrişi antepreşcolari/ preşcolari/ elevi care beneficiază de nivelele de intervenţie 1-2 în conformitate cu dispoziţiile art. 51( elevii cu CES integraţi în învăţământul de masă), se asigură o finanţare, prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, cel puţin la nivelul costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev majorat cu 75%.
B. Statutul şi cariera personalului didactic
XIX. Prezentul proiect de lege a învăţământului preuniversitar instituie profilul profesional şi rolul cadrului didactic, elemente cheie pentru asigurarea unei educaţii adaptate nevoilor elevilor.
Totalitatea competenţelor, cunoştinţelor, aptitudinilor si atitudinilor formează profilul cadrului didactic. Profilul cadrului didactic este adaptat pe etape ale carierei şi pe niveluri de învăţământ şi are la bază setul de standarde de calitate pentru programele de formare iniţială cu accent pe pregătire practică eficientă, flexibilitate şi sprijin pentru debutul în carieră. Profilul cadrului didactic va fi realizat de catre Centrul National de Formare si Dezvoltare in Cariera Didactica (CNFDCD) in colaborare cu Corpul de mentorat si licenţiere in cariera didactică. Profilul de competenţe pentru cadrul didactic va avea valoare instrumentală pentru formarea iniţială şi continua şi pentru managementul în cariera didactică. Rolul cadrului didactic este adaptat pentru satisfacerea cerinţelor actuale ale elevilor.
Profesorul va fi:
autor al procesului de predare- învăţare;
facilitator al învăţării;
mentor al elevilor;
conector între toţi beneficiarii procesului de educaţiei, direcţi sau indirecţi;
inovator în educaţie;
XX. Prin noua Lege a învăţământului preuniversitar se înfiinţează Centrul Naţional pentru Formarea şi Dezvoltarea Carierei Didactice, ca instituţie publică de interes naţional cu atribuţii în realizarea cartografierii nevoilor de formare, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor şi corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile şi politicile naţionale şi cu nevoile specifice comunităţilor educaţionale, punând în aplicare un obiectiv important din România educată care priveşte nevoia de armonizare a ,,instituţiilor/stucturilor cu atribuţii în zona managementului carierei didactice, atât din perspectiva formării continue cât şi a evaluarii, recrutării şi motivării etc. Pe zona de formare continuă şi resurse pentru cadrele didactice, este importantă dezvoltarea structurilor judeţene existente concomitent cu instituirea unei structuri la nivel naţional care să asigure pe de o parte cartografierea nevoilor, dezvoltarea curriculumului de formare şi formarea formatorilor şi, pe de altă parte, corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu obiectivele naţionale şi cu nevoile specifice comunităţilor educaţionale".
CNFDCD şi structurile teritoriale ale acestuia devin astfel centre de resurse, asistenţă educaţională şi managerială pentru personalul didactic şi sunt furnizori de formare continuă şi un pilon central pentru dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control şi recalificarea profesională, fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactică, standarde de calitate şi competenţe profesionale.
Activităţile din cadrul stagiilor de practică pentru ocuparea unei funcţii didactice vor fi coordonate de Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei. Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică va avea un rol esenţial în defăşurarea activităţilor din cadrul stagiilor de practică şi în analiza portofoliului profesional al cadrelor didactice.
XXI. Prezentul proiect de lege schimbă fundamental accesul la carieră didactică: se introduce instituţia juridică a „debutului în stagiatura didactică" şi se introduce examenul de licenţiere pentru cariera didactică, conform Proiectului România Educată, fiind reglementate obligaţiile de stabilirea a unui profil de competenţe definit unitar, făcând astfel legătura între cele două examene ale candidatului la cariera didactică – absolvirea programului de formare iniţială şi cel de licenţiere în cariera didactică.
Debutul în stagiatura didactică va avea loc după parcurgerea formării iniţiale: masteratul didactic, dubla specializare sau practica pedagogică, cei trei piloni de formare iniţială din Proiectul România educată. În acelaşi timp se va asigura şi flexibilitatea la accesul în cariera didactică pentru absolvenţii învăţământului superior care nu au parcurs formarea iniţială de specialitate, dar ulterior stagiaturii didactice sub îndrumarea unui mentor susţin la examenul de licenţiere în cariera didactică o probă scrisă suplimentară din pedagogie. La finalizarea programului de formare iniţială, absolventul va susţine un examen de certificare, în urma promovării acestuia dobândind calitatea de profesor/cadru didactic stagiar. Pe parcursul perioadei de stagiatură didactică se pune accent pe practica didactică la clasă şi pe analiza rezultatelor învăţării la elevi. Accent pe intarirea institutiei mentoratului.
Debutul în profesie se va realiza după parcurgerea stagiaturii didactice, la finalul căreia profesorul/cadrul didactic stagiar va susţine examenul de licenţiere pentru cariera didactică, care cuprinde două componente de evaluare sumativă: raportul de evaluare a stagiului practic şi un examen scris. Examenul naţional de licenţiere în cariera didactică este organizat de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Stagiarii care promovează examenul de licenţiere în cariera didactică dobândesc titlul de profesor/cadru didactic cu drept de practică în învăţământul preuniversitar. Pentru ocuparea funcţiilor didactice este necesară efectuarea stagiaturii didactice cu durata de un an şcolar, realizată într-o unitate de învăţământ. Pot fi titulari cei care au promovat examenul de licenţiere în învăţământ, au promovat concursul unic la nivel naţional (examenul de titularizare promovat cu nota 7) şi au ocupat un post didactic vacant publicat pentru angajare pe perioadă nedeterminată, prin concursul unic la nivel naţional. Noua lege stabileşte faptul că un post didactic este constituit din cel puţin o jumătate de normă didactică.
XXII. În vederea spriijinirii procesului educational printr-o abordare interdisciplinară a nevoilor copilului/elevului se va institui posibilitatea încadrării în sistemul de învăţământ a profesioniştilor din alte domenii fundamentale ale dezvoltării copilului, sănătate, consiliere/evaluare psihologică şi asistenţă sociala.
De asemenea, prezentul proiect reglementează faptul că evoluţia în carieră va fi însoţită în mod direct de creşterea complexităţii rolurilor didactice şi de asocierea cu noi responsabilităţi. Rolurile suplimentare (mentor, formator, evaluator) aduc stimulente suplimentare pentru cadrele didactice calificate (modificări în modul de încadrare, salarizare, normare). Evoluţia în carieră se va realiza plecând de la profesor stagiar şi profesor debutant către gradul didactic II, gradul didactic I şi titlul de profesor emerit, cu întărirea elementelor practice asigurate prin Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică şi cu transformarea portofoliului didactic într-un instrument cu rol formativ, dar şi de dovedire a competenţelor pentru evoluţia în carieră. Analiza portofoliului profesional, recomandarea Corpului de mentorat şi licenţiere în cariera didactică privind profilul cadrului didactic precum şi inspecţia şcolară specială realizate de inspectori din cadrul direcţiilor judeţene de învăţământ preuniversitar şi Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică fiind principalii piloni în obţinerea gradelor didactice II, I şi a titlului de profesor emerit.
Au fost restructurate modalităţile de evaluare a progresului în carieră cu deplasarea accentului de la pregătirea academică pe dovezi autentice ale activităţii didactice, în relaţie cu profilul de competenţe al profesorilor (observaţia la clasă, interviu între profesor şi evaluator, autoevaluarea profesorului, analiza portofoliului profesorului, valorificarea rezultatelor evaluărilor periodice.
XXIII. Prezentul proiect de lege aduce schimbări importante în ceea ce priveşte salarizarea cadrelor didactice. În conformitate cu principiul importanţei sociale a muncii, salarizarea cadrului didactic stagiar şi debutant din sectorul educaţiei se realizează în raport cu complexitatea, responsabilitatea şi nivelul studiilor, într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat.
XXIV. Se vor asigura formarea iniţială şi continuă a profesorilor, în acord cu flexibilizarea curriculară, cu măsurile de digitalizare şi cu dezvoltarea competenţelor-cheie, în acord cu proiectul România Educată. Conform prezentului proiect, dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control şi recalificarea profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactică, standarde de calitate şi competenţe profesionale, având următoarele finalităţi generale:
a) actualizarea şi dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare corespunzător profilului funcţiei didactice ocupate, precum şi în domeniul psihopedagogic şi metodic;
b) dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi obţinere a gradelor didactice;
c) dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, de îndrumare şi control;
d) dobândirea de noi competenţe, prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi funcţii didactice, altele decât cele ocupate în baza formării iniţiale;
e) dobândirea de competenţe digitale şi de predare prin instrumente digitale pentru utilizarea noilor tehnologii şi a resurselor educaţionale deschise;
f) dobândirea de competenţe şi abilităţi sociale prin/pentru consilierea educaţională şi orientarea în carieră si educaţia adulţilor;
g) dobândirea de competenţe de comunicare în limbi de circulaţie internaţională;
h) dezvoltarea şi extinderea competenţelor transversale privind interacţiunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi îmbunătăţirea performanţei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităţi.
Valorile şi principiile statuate în România Educată au fost integrate în ansamblul activitaţilor profesorului, având în vedere faptul că acesta este formator de caractere si nu simplu transmiţător de cunoştinţe.
Potrivit prezentului proiect de lege, profesorul va integra in procesul de predare-învăţare:
sprijinirea excelenţei şi motivarea acesteia în învăţare, în sensul atingerii potenţialului maxim al fiecărui elev, astfel încât acesta să-şi descopere abilităţile, talentele şi să şi le fructifice;
respectarea normelor privind echitatea astfel încât să asigure şi să respecte dreptul fiecărui elev de a avea şanse egale de acces şi de progres în educaţie, dar şi de finalizare a studiilor;
promovarea diversităţii ca resursă de învăţare pentru a genera elevilor atitudini incluzive şi tolerante;
respectarea normelor privind integritatea, astfel încât să ofere elevilor un set de repere valorice, axiologice, pe tot parcursul educaţional. Personalul didactic are obligaţia să transmite cunoştinţe şi valori în egală măsură;
exercitarea cunoştinţelor şi competenţelor cu profesionalism astfel încât procesul de predare-învăţare să fie de înaltă calitate, cu respectarea principiilor eticii şi deontologiei;
stăruinţa în pregătirea profesională permanentă pentru atingerea potenţialului maxim profesional;
acordarea respectului reciproc şi sprijinului în îndeplinirea obligaţiilor profesionale;
promovarea respectului prin educaţie, pentru însuşirea de către elevi a valorilor şi principiilor dintr-o societate democratică;
comunicarea trasparentă în evaluare pentru a asigura o încredere ridicată a beneficiarilor actului de predare învăţare;
colaborarea şi construirea unui parteneriat cu familia în procesul de educaţia a elevului, respectiv pentru dezvoltarea lui fizică, intelectuală şi morală, ca principal instrument al realizării unui sistem de educaţie deschis;
contribuirea la starea de bine a elevilor astfel încât să faciliteze accesul la consiliere şcolară şi vocaţională tuturor elevilor;
flexibilitatea în procesul şi in parcursul educational astfel încât şcoala să ofere un răspuns corect diversităţii beneficiarilor şi comunităţilor de învăţare;
respectarea atribuţiilor prevăzute în fişa postului prin manifestarea unei atitudini proactive, de perfecţionare permanentă prin participarea la activităţile de formare continuă.
În activitatea sa, personalul didactic va pune în prim plan respectarea interesului superior al antepreşcolarului/preşcolarului/elevului. Personalul didactic va fiobligat să se abţină de la orice activitate care aduce atingere valorilor şi principiilor care guvernează sistemul national de învăţământ, acesta trebuie să reprezinte un model de etică şi integritate pentru elevi şi societate. Pentru a asigura obiectivitatea în activitatea de predare şi evaluare la clasă, personalului didactic îi este interzis să desfăşoare meditaţii cu elevii de la clasă, având ca obligaţie de diligenţă să depună eforturi în vederea eliminării necesităţii pregătirii suplimentare pentru atingerea profilului de competenţe de la absolvenţii ciclului în care predă. Fapta de a desfăşura meditaţii cu elevii de la clasă este prevăzută ca fiind abatere disciplinară şi este sancţionată.
XXV. Pentru respectarea interesului superior al elevului şi pentru că realitatea socială impune acest lucru, se definesc ca fiind abateri disciplinare faptele de: violenţă fizică, abuz emoţional precum şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor. În situaţia aplicării sancţiunii disciplinare cu desfacerea contractului individual de muncă pentru fapte referitoare la acte de violenţă fizică, abuz emoţional şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor, pentru o perioadă de 10 ani persoana sancţionată nu poate exercita nicio activitate didactică în sistemul de învăţământ, cu pierderea calităţii de titular în învăţământ.
XXVI. În ceea ce priveşte pensionarea personalului didactic, acesta beneficiază de pensie în condiţiile prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii. În termen de 30 de zile calendaristice anterior împlinirii condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, personalul didactic poate opta pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de lege pentru bărbaţi, respectiv vârsta de 70 de ani. Angajatorul nu poate îngrădi sau limita acest drept.
C. Arhitectura de sistem
XXVII. Arhitectura administrativă de coordonare a sistemului national de învăţământ este esenţială pentru implementarea coerentă a măsurilor din Legea învăţământului preuniversitar. În acest context, Ministerul Educaţiei, are rol de elaborare şi implementare a politicii naţionale în domeniul învăţământului preuniversitar, drept de iniţiativă şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera educaţiei şi va fi sprijinit în activitatea sa de structuri specializate pe următoarele 4 domenii:
• Elaborarea şi monitorizarea politicilor publice din educaţie, definind totodată obiectivele şi ţintele naţionale de politică publică si monitorizând translatarea acestora la nivel judeţean şi atingerea lor. Aceasta ar trebui să deţină corespondenţi în plan local, printr-o reţea adecvată de statisticieni cu acces la datele şi competenţe de analiză şi interpretare a acestora.
. • Administrarea reţelei şcolare din perspectiva infrastructurii, resursei umane şi asigurării sprijinului necesar in derularea activităţilor educaţionale şi de management.
• Realizarea, monitorizarea aplicării şi revizuirea curriculumului naţional, organizarea evaluărilor şi examenelor naţionale, repere metodologice pentru zona de curriculum şi evaluare etc.
• Formarea continuă şi asigurarea resurselor educaţionale pentru întreg personalul din sistemul de educaţie preuniversitar. Totodată, se va asigura consiliere şi orientare în sfera proiectelor şi activităţilor care implică parteneriate sau accesarea de fonduri private, naţionale sau europene.
XXVIII. În subordinea Ministerului Educaţíei se vor înfiinţa:
1. Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanţă şi Asistenţă Tehnică pentru Digitalizare, instituţie publică cu personalitate juridică, cu finanţare de la bugetul de stat şi din venituri proprii, cu responsabilităţi în:
formarea utilizatorilor de tehnologie digitală din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar;
digitalizarea proceselor şi asistenţă în furnizarea de soluţii pentru probleme informatice la nivel hardware şi software, în condiţiile prevăzute de lege, inclusiv prin folosirea de colaboratori externi, angajaţi pe bază de contract civil, experţi în IT, remuneraţi conform legii.
2. Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/a Municipiului Bucureşti, servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, formate prin reorganizarea Inspectoratelor Şcolare Judeţene/Municipiului Bucureşti şi prin comasarea cu Centrele Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională/ Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, prin preluarea activităţilor şi structurilor de la aceste instituţii. DJIP vor funcţiona cu atribuţii privind inspectia de specialitate, organizarea de sistem, gestionarea mobilităţii personalului didactic, evoluţia în carieră- gradele didacttice şi titlul didactic de professor emerit şi alte atribuţii administrative privind organizarea procesului de învăţământ şi sunt conduse de directori generali numiţi prin ordin al ministrului educaţiei, în urma susţinerii unui concurs de selecţie. Directorul va încheiea contract de management cu ministrul educaţiei pe perioada mandatului demnitarului.
3. Autoritatea Naţională pentru Inspecţie Şcolară si Asigurarea Calităţii, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Educaţiei, finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei. În cadrul Autorităţii va funcţiona Comisia Naţională pentru Inspecţie Şcolară cu prerogative de verificare a respectării normelor de etică şi deontologie profesională de către cadrele didactice. Autoritatea va fi condusă de un Preşedinte cu rang de secretar de stat şi va avea următoarele atribuţii principale: inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar, inspecţia tematică şi evaluarea calităţii, asigură respectarea normelor de etică şi realizează procesul de evaluare a calităţii. Personalul Autorităţii va fi format din personal de specialitate, inspectori şcolari care au gradul didactic I şi personal contractual.
4. Centrul Naţional pentru Formare şi Dezoltare în Cariera Didactice, instituţie publică de interes national, finanţată de la bugetul de stat şi din venituri proprii, în subordinea Ministerului Educaţiei având ca scop: formarea continuă şi asigurarea resurselor educaţionale pentru întreg personalul din sistemul de educaţie preuniversitar, realizarea cartografierii nevoilor, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor şi corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile şi politicile naţionale şi cu nevoile specifice comunităţilor educaţionale, organizarea şi furnizarea de formare continuă pentru personalul didactic, de conducere, îndrumare şi control, precum şi pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar. CNFDCD funcţionează cu structuri teritoriale, cu personalitate juridică, constituite la nivel judeţean, prin reorganizarea Caselor Corpului Didactic şi preluarea activităţilor şi structurilor acestor instituţii, prin ordin al ministrului educaţiei. Organizarea şi funcţionarea CNDCD se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
5. Se reorganizează Centrul Naţional pentru Politici şi Evaluare în Educaţie şi se înfiinţează Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare şi Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei, prin preluarea activităţii şi structurilor specializate de la Centrul Naţional pentru Politici şi Evaluare în Educaţie, care se desfiinţează, ambele instituţii cu un rol complementar în realizarea, monitorizarea aplicării şi revizuirea curriculumului naţional, organizarea evaluărilor şi examenelor naţionale, repere metodologice pentru zona de curriculum şi evaluare.
6. Se înfiinţează Centrul Naţional pentru Învăţământ Profesional şi Profesional Dual, ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Educaţiei, instituţie publică cu personalitate juridică prin reorganizarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, care se desfiinţează.
7. Se înfiinţează Centrul Naţional pentru Educaţie Incluzivă , instituţie publică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, finanţată din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat.
D. Reformă management şi guvernanţă unităţi de învăţământ
XXIX. Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică vor fi conduse de:
-consiliile de administraţie,
- directori, directori adjuncţi şi directori administrativi.
În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii vor conlucra cu Comisia pentru Asigurarea Calităţii şi Comisia pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică, cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ va fi format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea de învăţământ cu personalitate juridică, va fi prezidat de către director şi se va întruni lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii personalului didactic.
Potrivit prezentului proiect, Comisia pentru Asigurarea Calităţii va elabora şi coordona aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, va analiza rapoartele întocmite cu ocazia inspecţiilor generale şi tematice şi va formula propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei la nivelul unităţii de învăţământ.
De asemenea, Comisia pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică este organismul care va identifica nevoile de formare continuă ale personalului didactic, programele şi proiectele destinate formării continue a personalului didactic şi monitorizează activitatea cadrelor didactice stagiare, evoluţia în carieră a cadrelor didactice, participarea personalului didactic la programe şi proiecte de formare continuă, precum şi progresul elevilor în urma participării cadrelor didactice la programele şi cursurile de formare continuă.
În cazul unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică cu mai puţin de 300 de elevi sau mai puţin de 300 de antepreşcolari, preşcolari şi elevi, şi Comisiile pentru Asigurarea Calităţii şi pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică se pot constitui la nivelul a două unităţi de învăţământ apropiate.
XXX. Potrivit prezentului proiect de lege, guvernanţa sistemului national de învăţământ va fi realizată de Ministerul Educaţiei, instituţiile şi autorităţile din subordinea şi coordonarea acestuia, de unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate, în colaborare cu alte autorităţi ale administraţiei publice şi instituţii cu atribuţii în domeniul educaţiei, cu respectarea principiului parteneriatului social.
Managementul unităţilor de învăţământ este orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate
Se va defini profilul profesional al managerului şcolar. Astfel, recrutarea, formarea şi evaluarea managerilor şcolari se va realiza în baza standardelor profesionale care formează profilul profesional al managerului şcolar, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii.
Managementul şi guvernanţa sistemului de învăţământ la nivel local se realizează prin:
a) Funcţiile de conducere de la nivelul direcţiilor generale de învăţământ preuniversitar: director general, director general adjunct, inspectorii şcolari de îndrumare şi control şi funcţiile de conducere de la nivelul birourilor teritoriale ANISAC:, şeful biroului teritorial;
b) Managerii şcolari de la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar: director, director adjunct, director administrativ;
c) Funcţiile de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar, inspectorii şcolari din cadrul direcţiilor generale de învăţământ preuniversitar şi birorurilor teritoriale ANISAC şi alte funcţii stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d) Alte funcţii de conducere din unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar potrivit specificului acestora, stabilite prin reglementări ale Ministerului Educaţiei.
e)
Se instituie, pentru prima dată obligativitatea parcurgerii unui program de formare iniţială de către managerul şcolar, în prima săptămână de la preluarea mandatului educational, indiferent dacă acesta a mai exercitat anterior alte mandate educaţionale/ contracte de management. Managerul şcolar care exercită primul mandat management este consiliat în activitate de un mentor pentru management educaţional.
Se înfiinţează Corpul Managerilor Educaţionali, format din mentorii pentru management educational, organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educaţiei.
Scopul acestui Corp este acela de a dezvolta politicile publice din educaţie, derularea activităţi de mentorat pentru directorii aflaţi la început de carieră şi de a asiguta monitorizarea, evaluarea şi respectarea principiilor etice şi a conduitei deontologice în managementul şcolar. Corelat cu aceste măsuri, Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică va înfiinţa un Program Naţional de formare a mentorilor educaţionali. Selecţia persoanelor care vor face parte din Corpul Managerilor Educaţionali se realizează prin concurs public.
Schimbarea procedurii de recrutare a directorilor, directorilor adjuncţi şi directorilor administrativi, bazată pe un proces complex de selecţie şi cuprinde următoarele etape:
evaluare motivaţională în cadrul căreia se testează capacităţile şi aptitudinile personale ale candidatului; evaluarea motivaţională se realizează de comisia de concurs împreună cu specialişti în psihometrie;
probă scrisă ;
interviu.
Recrutarea pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct se realizează prin concurs public, naţional, organizat prin direcţiile judeţene de învăţământ preuniversitar, sub coordonarea Ministerului Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management educaţional cu directorul general al direcţiei judeţene de învăţământ preuniversitar, al cărui continut este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
Se încarcă comentariile...
