EXCLUSIV Statutul Elevului - Ce drepturi solicită şcolarii Ministerului Educaţiei: fără cenzură şi confiscarea obiectelor personale

EXCLUSIV Statutul Elevului - Ce drepturi solicită şcolarii Ministerului Educaţiei: fără cenzură şi confiscarea obiectelor personale

FOTO: Mediafax/Tibi Bologh

Elevii şi reprezentanţii Ministerului Educaţiei vor discuta mâine „Statutul Elevului“ care va face parte din noua lege a Educaţiei. Printre altele, elevii cer să nu le mai fie confiscate bunurile la şcoală, citând articolul din Constituţie care spune că „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată“. În plus, ei mai solicită dreptul de a da feedback profesorilor pentru calitatea predării şi dreptul de a-şi contesta notele

Dreptul de a refuza participarea la cursuri care depăşesc şapte ore pe zi sau 30 de ore pe săptămână, dreptul de a contesta notele primite, dar şi dreptul de a da feedback profesorilor sub formă de fişe anonime. Acestea sunt principalele revendicări ale elevilor care apar în „Statutul Elevului“ care va fi discutat mâine la Ministerul Educaţiei.  

De asemenea, elevii mai vor să aibă asigurat dreptul de reuniune şi protest chiar în şcoală, dar şi ocazia să li se asigure dreptul la educaţie în spital în cazul în care suferă de o boală care necesită spitalizare îndelungată. 

Elevii mai vor să beneficieze de educaţie diferenţiată, spre exemplu, elevii foarte buni să poată promova doi ani şcolari într-un singur an, vor să înveţe în săli adaptate cu un număr adecvat de elevi (legal, o clasă nu ar trebui să depăşească 25 de copii – n.r.) şi mai vor să fie informaţi cu cel puţin trei zile înaintea unei lucrări scrise. 

În plus, ei vor să primească rezultatele evaluărilor în maximum 10 zile lucrătoare de la data la care au susţinut testele.

În draft mai este trecut dreptul de a beneficia de educaţie în limba maternă sau într-o limbă străină (clasele bilingve), un lucru necesar într-o lume unde nu mai poţi trăi fără să ştii cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională.

„Nu ne mai cenzuraţi”

Un alt drept pe care îl cer este cel de a beneficia gratuit de cel puţin o oră de consiliere psihopedagogică pe an. Pe listă mai sunt trecute şi alte drepturi de care, în teorie cel puţin, elevii beneficiază, cum ar fi decontarea navetei şi dreptul ca opiniile proprii să nu fie cenzurate în timpul orelor.

De asemenea, elevii nu vor să mai fie supuşi unor sancţiuni colective, ei cer ca fiecare elev să fie sancţionat doar pentru propria culpă şi mai vor ca elevii care au împlinit 14 ani să poată completa pe propria răspundere cererea de înscriere la ora de Religie, în locul părinţilor, şi vor să-şi aleagă singuri opţionalele. Nu în ultimul rând, toate aceste drepturi vor fi trecute într-un „Ghid al elevilor“ care va fi pus la dispoziţia copiilor în toate şcolile din România pentru ca toţi să-şi cunoască drepturile.

„Elevii nu decid orele opţionale, folosite pentru a completa norma didactică a profesorilor. În acelaşi timp, elevilor le este refuzat dreptul de a fi consiliaţi în carieră, neexistând consilieri psihopedagogici suficienţi. Supuşi la un învăţământ costisitor, prin uniforme practicate la preţuri exorbitante, ilegale, sau fondul şcolii, tot ilegal şi fiindu-le confiscate bunurile personale, împotriva Constituţiei României, elevii nu sunt nici informaţi privind drepturile lor. Din păcate, şcoala românească este un focar de abuzuri în serviciu ce îi învaţă pe elevi că abuzurile şi nerespectarea legii sunt absolut normale, fără să luăm în calcul că este ineficientă, nu formează valori şi nu pregăteşte elevii pentru viaţă şi piaţa muncii“, a explicat preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor Horia Oniţa.

Educaţia antiplagiat se face din şcoală

În „Statutul Elevului“ sunt menţionate şi îndatoriri pe care trebuie să le respecte, cum ar fi obligaţia „de a respecta drepturile de autor ale altor persoane şi de a recunoaşte apartenenţa informaţiilor prezente în lucrările elaborate“. De asemenea, copiii mai au obligaţia de a le furniza reprezentanţilor elevilor informaţii privind modul în care se desfăşoară orele, dacă sunt trataţi corect, dacă li se respectă drepturile, „fiindcă de cele mai multe ori elevii nu vorbesc de frică ori pentru că nu îşi cunosc propriile drepturi”, mai arată reprezentanţii elevilor.

În privinţa sancţiunilor, în proiect se precizează că elevii pot fi sancţionaţi numai pentru faptele petrecute în incinta şcolii şi că au dreptul la apărare chiar prin reprezentanţi legali, adică să poată apela la părinţi sau chiar şi la avocaţi dacă sunt nedreptăţiţi. Nu în ultimul rând, există o prevedere care spune că dacă elevul sancţionat dovedeşte un comportament fără abateri pe o perioadă de cel puţin opt săptămâni până la încheierea semestrului sau anului şcolar, atunci se anulează sancţiunea pe care a primit-o.

În plus, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor atrage atenţia asupra faptului că „la nivel naţional, elevilor nu le este decontată integral naveta – fapt ce creşte abandonul şcolar – şi nu primesc manuale gratuite în clasele a XI-a şi a XII-a, un alt motiv pentru care mulţi tineri sunt nevoiţi să renunţe la liceu“.

Experţii despre statut: prevederi de bun-simţ

Experţii în Educaţie sunt sceptici cu privire la adoptarea unui Statut al Elevului în condiţiile în care nici de Statutul Profesorului nu s-a mai auzit nimic de ceva timp. Tincuţa Apăteanu, cofondatorul platformei Edusfera, spune că avem prevederi în Legea Educaţiei care nu sunt respectate, până la un stazut al elevului e cale lungă.

„Poţi să scrii ce vrei în astfel de documente. Dacă vrei, însă, ca ceva să se schimbe în relaţia elev-profesor sau în relaţia elev-şcoală, trebuie să faci ceva mai mult decât atât. E nevoie de întâlniri periodice în fiecare şcoală, întâlniri în cadrul cărora Statutul să fie prezentat, discutat şi stabilite măsuri concrete, planuri de acţiune. E frumos să scrii că elevii ar trebui sa aibă dreptul de a alege opţionale, dar dacă şcoala nu face nimic să restructureze actualul sistem al cursurilor opţionale, nu rezolvi nimic. Acum ai opţionale la decizia şcolii mai degrabă decât la alegerea elevului. Prevederile sunt de bun-simţ, însă trebuie cumva operaţionalizate, trebuie schimbat ceva la firul ierbii. Documentele, hârtiile nu aduc schimbări semnificative dacă nu sunt completate de acţiuni clare la nivelul fiecărei şcoli. Avem prevederi chiar în Legea Educaţiei Naţionale care nu sunt respectate, ce să mai vorbim despre Statutul Elevului“, arată Apăteanu.

Şi profesorul Ştefan Vlaston consideră că prevederile sunt de bun-simţ, însă cu unele dintre ele probabil vor întâmpina piedici. Spre exemplu, acesta susţine că „va fi dificil să conteste notele, cine va fi arbitrul? Nu cred că sunt mulţi cei care vor contesta. La testele scrise mai merge, dar la notele luate pe ascultare la oral, nu prea. În ceea ce priveşte feedback din partea elevilor, cred că este o idee bună, dar de la clasa a VIII-a încolo. Respectul se câştigă, nu se impune. Cât despre anunţarea testelor cu cel puţin trei zile înainte, mi se pare normal, evaluările trebuie planificate şi respectate“, a spus Vlaston.

 

Statutul Elevului Final

 

 

citeste totul despre: