Elevii fug de Bacalaureat

Îngrijorătoare tendinţa elevilor de a fugi de examenul de Bacalaureat. Care să fie explicaţia? Din comunicatul Ministerului Educaţiei rezultă că s-au înscris pentru Bacalaureatul 2014, din seria curentă a elevilor de clasa a XII-a, doar 129.841 candidaţi. Nu ştim exact care este numărul elevilor aflaţi în în clasa a XII-a în seria curentă. Dar putem deduce din afirmaţiile care vin din judeţe:

Sibiu: O treime din absolvenţii de liceu din acest an au renunţat la bacalaureat

Bacău: Aproape 20% dintre elevii de clasa a XII-a nu s-au înscris la Bacalaureat

Mehedinţi: 24% dintre absolvenţii de liceu din acest an nu vor susţine bacalaureatul în vara aceasta,

Gorj: Aproximativ un sfert dintre absolvenţii de liceu nu s-au înscris pentru a susţine examenul de Bacalaureat.

Timiş: aproximativ o treime dintre elevii clasei a XII-a nu s-au înscris la Bacalaureat.

Făcând o medie, ajungem la un procent de 28-30% elevi care nu s-au înscris la examen.

Două sunt motivele.

• Elevii nu se simt pregătiţi, iar supravegherea video, plus măsurile antifraudă luate de SRI şi parchete, i-au descurajat pe cei care sperau ca prin fraudă să-şi adauge în palmares şi o diplomă de Bacalaureat.
• Chiar posesor al unei diplome de Bacalaureat, nu prea ai ce face cu ea, angajatorii privaţi nu se uită întâi la diplome, ci la ce ştii să faci. Ori, din acest punct de vedere, posesia unei diplome de învăţământ superior, ca şi a uneia de Bacalaureat, nu reprezintă garanţia unui pachet de competenţe, cerute în piaţa muncii, pe care absolvenţii să le posede, şi care să le permită obţinerea unui job.

Atunci când obligi întreaga cohortă de absolvenţi de gimnaziu să meargă pe traseul educaţional liceal, fie că au, fie că nu au, resursele intelectuale de natură conceptual-teoretica, necesare acestui traseu pretenţios, rezultatele sunt cele care se văd.

Să adăugăm la acest fenomen şi cel observat anul trecut, când circa 30% dintre absolvenţii clasei a VIII-a nu s-au prezentat la repartiţia computerizată pentru liceu, au rămas şi fără vreo meserie şi fără studii liceale, să facă agricultură de subzistenţă sau să meargă în joburi ca necalificaţi.

Această fugă de şcoală şi de diplome, constatată în ultimii 2-3 ani, are o singură explicaţie: piaţa muncii funcţionează ca reglator de ultimă instanţă, le spune părinţilor că diplomele şi şcoala parcursă nu pot fi valorizate în piaţa muncii, pentru că nu îi conduc pe elevi la competenţele cerute de piaţă.

Din păcate, este o soluţie de ultimă instanţă, după costuri de timp şi de bani imense, din partea societăţii şi a familiilor elevilor.

Cum este să constaţi, după patru ani petrecuţi pe băncile liceelor, că nu ai nici curajul nici interesul să te prezinţi la Bacalaureat? La ce bun tot efortul fizic şi financiar, pentru aproape 30% dintre elevii din clasa a XII-a şi familiile lor?

Aceasta este întrebarea dramatică la care trebuie să răspundă guvernanţii.

Odată cu apariţia unui Bacalaureat, cât de cât corect, s-a ridicat şi vălul minciunii, ipocriziei şi mistificării, care dădea şcoala românească ca una performantă, în ciuda locurilor codaşe pe care le ocupa în clasamente internaţionale credibile.

Întrebarea este: ce facem ca şcoala să redevină credibilă şi utilă tinerilor, să nu mai fugă de ea?

• Eliminarea prăpastiei dintre piaţa muncii şi competenţele oferite de şcoală, prin: un nou curriculum, realizat prin concurs naţional, mai multe trasee educaţionale din care elevii să aleagă pe cel care se potriveşte cel mai bine propriilor talente şi aspiraţii, consiliere şcolară şi profesională de calitate.
• Un sistem de evaluare standardizat, unitar la nivel de ţară, bazat pe aplicaţii informatice, care să dea măsura exactă a calităţii proceselor şi nivelului de pregătire al elevilor, al progresului şcolar în fiecare clasă şi şcoala.
• Salarizarea diferenţiată a profesorilor, bazată pe performanţă şi rezultatele muncii, măsurate cu sistemul de evaluare prevăzut la punctul doi.

Fără cel puţin aceste trei măsuri, situaţia din educaţie se va agrava an de an, vom asista la un abandon şcolar masiv după clasa a VIII-a şi fuga elevilor de şcoală şi diplome.