Cum arată cel mai recent „tablou“ al educaţiei din România, realizat de Comisia Europeană: cu multe crăpături şi culori închise

Cum arată cel mai recent „tablou“ al educaţiei din România, realizat de Comisia Europeană: cu multe crăpături şi culori închise

Cum arată cel mai recent „tablou“ al educaţiei din România, realizat de Comisia Europeană. FOTO: World Vision Romania

România este la coada Europei în ceea ce priveşte numărul de elevi care ştiu să citească şi să socotească şi pe locul al III-lea la abandonul şcolar cu o rată de 18,5%, cele două fenomene fiind determinate de faptul că România dă cei mai puţini bani din UE pentru educaţie. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile ultimului raport realizat de Comisia Europeană.

Ştiri pe aceeaşi temă

Raportul arată că performanţa elevilor la testele PISA este determinată de contextul socio-economic. Afirmaţia este argumentată prin următorul mecanism: se iau patru categorii care reprezintă nivelul de sărăcie în care trăiesc elevii pe o scală de la 1 la 4. Concret, în prima categorie se regăsesc elevii care trăiesc în familiile cele mai sărace, iar în cea de a patra se încadrează elevii din familiile cele mai prospere. În cazul României se constată că mai mult de jumătate dintre şcolarii de 15 ani din prima categorie nu posedă nivelul minim de competenţe în ştiinţă (56,1%), lectură (57,5%) şi matematică (59%). Mai mult, rata insuccesului la testele PISA în rândul elevilor dezavantajaţi este de aproape trei ori mai mare comparativ cu cea a şcolarilor din ​​topul cartelului socio-economic. Clivajul de performanţă dintre elevii din familiile bogate şi cei din familiile sărace este printre cele mai mari din UE, mai subliniază raportul.

România, pe locul al III-lea în UE în privinţa abandonului şcolar

Proporţia persoanelor din România care au părăsit timpuriu şcoala (înainte de a termina clasa a X-a) în rândul tinerilor cu vârste între 18-24 ani a scăzut uşor (de la 19,1% în 2015 până la 18,5% în 2016), dar rămâne a treia cea mai înaltă din UE.

Raportul evidenţiază că abandonul şcolar timpuriu este concentrat în mediul rural şi printre romi. Concret, dacă în oraşele mari şi cele mai mici, rata abondonului şcolar este de 6,2%, respectiv 17,4%, în mediul rural procentul de părăsire timpurie a şcolii este de 26, 6%. În privinţa persoanelor de etnie romă, Comisia Europeană citează un sondaj realizat recent de Agenţia Europeană pentru Drepturi Fundamentale care spune în felul următor: în 2016 doar 38% dintre copiii romi erau incluşi în educaţia preşcolară (grădiniţe şi creşe) comparativ 45% în 2011. În acelaşi timp, rata abandonului şcolar în rândul romilor cu vârste între 16 şi 24 de ani a scăzut vizibil în ultimii cinci ani,  de la 90% la 77%.

Pentru a preveni abandonul şcolar, mai ales în rândul grupurilor defavorizate, Comisia Europeană  a venit cu propunerea de a finanţa programe naţionale ca „Masa Caldă“ sau „Şcoală după Şcoală“. Acestea sunt aplicate însă la o scală foarte mică în ţara noastră. Mai exact, primul program este deocamdată în stadiul pilot, adică se desfăşoară doar în 100 de şcoli, urmând a se implementa la nivel naţional (guvernanţii nu au dat încă un termen).  Cât despre cel de al doilea program, finanţarea lui de la bugetul naţional este încă în „plan“.

Raportul face referire şi la implementarea programului „A doua şansă“ (care are ca scop reintegrarea celor care au abandonat şcoala) pentru care, de asemenea, Comisia Europeană are câteva critici. „Programul nu este suficient de flexibil, în special pentru cursanţii adulţi. Accesibilitatea este mai degrabă limitată în zonele rurale, iar programele sunt adesea organizate numai în anumite momente ale anului şcolar“, scrie în acelaşi document.

România alocă cei mai puţini bani din PIB pentru educaţie

România alocă cel mai mic procent din PIB pentru educaţie din UE: 3,1%  în comparaţie cu media europeană care este de 4,9%. În anul 2015, cheltuielile pentru educaţie au crescut în termeni reali (+5,6% din bugetul guvernului), dar au reprezentat doar 8,6% din totalul cheltuielilor executivului (media UE 10,3%). Tot cu privire la capitolul finaţare, raportul arată că în februarie 2017 costul standard pe elev a crescut de la 3.043 lei/an la 3.740 lei/an. Cu toate acestea, nevoile şcolilor româneşti din zonele defavorizate nu sunt nici în prezent acoperite. Mai mult, şcolile din zonele urbane sunt mai predispuse să primească finanţare complementară discreţionară din partea autorităţilor locale.

Formarea cadrelor didactice rămâne o provocare

Consolidarea formării iniţiale a profesorilor rămâne o provocare. Formarea cadrelor didactice în România oferă mai puţină pregătire decât în ​​alte ţări europene, în special în domenii practice, cât şi în privinţa chestiunilor legate de munca cu elevii cu dizabilităţi sau cu cei din medii dezavantajate. De asemenea, în document se precizează că deşi Legea Educaţiei impune ca profesorii să urmeze un program de masterat de doi ani în educaţie, această cerinţă legală nu a fost pusă în aplicare.

Cu privire la salariile cadrelor didactice, în raport se evidenţiază că deşi salarile profesorilor s-au mărit, creşterea se resimte prea puţin în buzunarele lor. Grila de salarizare a fost revizuită anul trecut, rezultând cu o creştere de 10% pentru profesorii începători, în timp ce în februarie 2017 salariile tuturor dascălilor au crescut cu 15%.

Atragerea de cadre didactice de înaltă calitate în şcolile din zonele dezavantajate rămâne dificilă, chiar dacă acestea primesc un stimulent financiar.

Ţara cu cei mai puţini absolvenţi de studii superioare

Rata absolvenţilor de studii superioare este şi ea cea mai scăzută din Uniunea Europeană, deşi  procentul persoanelor (30-34 de ani)  care au terminat facultatea s-a dublat în ultimul deceniu - de la 12,4% în 2006 la 25,6% în 2016. Obiectivul îndeplinirii unei rate de promovare de 26,7% până în 2020 este realizabil, însă atingerea mediei  UE (39,1% ) pe termen mediu rămâne o provocare. Acest lucru este cauzat de o combinaţie de factori care limitează numărul potenţial din studenţi: rate ridicate de abandon şcolar în învăţământul preuniversitar, rate în creştere dar relativ scăzute pentru promovarea examenului de bacalaureat şi participarea scăzută a grupurilor dezavantajate în învăţământul superior.

citeste totul despre: