România, al treilea stat ca independenţă energetică din Europa

România a avut în anul 2015 un grad de acoperire al nevoilor energetice din importuri de numai 17,1%, plasându-se astfel pe cel de-al treilea loc ca independenţă energetică din Uniunea Europeană, unde media s-a situat la 54%.

România este al treilea stat din Uniunea Europeană în privinţa independenţei energetice, după Estonia (7,4%) şi Danemarca (13,1%), importurile energetice ridicându-se la 17,1%, în vreme ce ţări precum Malta şi Cipru îşi acoperă nevoie energetică aproape 100% din importuri, potrivit unui raport Eurostat prezentat marţi.

România, în topul european

România importa în anul 2015 doar 17,1% din necesarul său de energie, pe locul trei la nivel european, ţara noastră acoperindu-şi nevoile aproape în totalitate din producţia internă.

Zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră i-ar putea reda României independenţa energetică până la finalul deceniului. Trei giganţi energetici au descoperit în ultimii ani mai multe zăcăminte de gaze naturale în perimetrul românesc al mării şi estimează că producţia va fi demarată în curând.

Securitatea energetică a României presupune diminuarea riscului de dependenţă de un singur furnizor extern, adică gigantul rus Gazprom, iar exploatarea resurselor locale, deşi implică pe termen lung epuizarea acestora, poate asigura măcar în următoarea perioadă o producţie care să asigure consumul intern şi să îi ofere ţării noastre un atu în regiune prin asumarea poziţiei de exportator.

Mai mult de jumătate din nevoie de energie a UE, din importuri

Dependenţa de energie a Uniunii Europene s-a situat în anul 2015 la 54%, ceea ce înseamnă că UE trebuie să importe peste jumătate din energia pe care o consumă. În cazul zonei euro, situaţia stă şi mai rău, dependenţa de importuri de energie situându-se la circa 65%.

Cele mai dependente state sunt Cipru (97,7%), Malta (97,3%) şi Luxemburg (95,9%), care se apropie de 100%, urmate de Irlanda (88,7%) şi Belgia (84,3%), ţări fără legături puternice cu Kremlinul şi gazul rusesc şi care nu sunt nici aşa vocale în privinţa apropierii de Moscova.

Ungaria, Austria, Slovacia sau Italia, state cu o atitudine „prietenoasă“ faţă de Rusia, înregistrează un grad de dependenţă mult mai mare faţă de importurile energetice, peste media europeană.

Bulgaria, în schimb, este pe poziţia a şaptea în topul european al dependenţei energetice, ţara de la sud de Dunăre importând aproximativ 35% din necesar. Pe de altă parte, Bulgaria este dependentă în proporţie de 100% de Rusia atât în privinţa gazelor naturale, cât şi a petrolului.

Dependenţa de energie în UE a fost mai ridicată în 2015 decât în 1990, dar puţin mai scăzută decât cel mai înalt nivel, atins în 2008. Evoluţia dependenţei de energie a UE nu a fost constantă între 1990 şi 2015, dar a continuat să rămână peste 50% începând cu 2004.

Indicatorul de dependenţă energetică include atât situaţia din domeniul electricităţii, cât şi datele în privinţa resurselor de cărbune şi uraniu, a necesarului de gaze naturale, ţiţei şi produse petroliere, o parte din statistici fiind aferente anului 2014, iar altele din 2015.