Producătorii de mâncare nu mai au răbdare. Ei vor protesta marţi, în Capitală, faţă de suprataxa pe ambalaje

Producătorii de mâncare nu mai au răbdare. Ei vor protesta marţi, în Capitală, faţă de suprataxa pe ambalaje

Taxa pe ambalaje îi scoate în stradă pe producătorii de alimente

Patronatele şi sindicatele din industria alimentară vor picheta în data de 9 februarie sediul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca urmare a problemelor generate de obligaţiile pe care producătorii trebuie să le respecte, în sensul achitării unei penalităţi de 2 lei pentru fiecare kilogram de deşeu de ambalaj necolectat şi nereciclat.

Protestul a fost anunţat de Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară şi Servicii Conexe din România - Pro Agro - joi, într-o conferinţă de presă.

Protestul va avea loc în Piaţa Constituţiei, începând de la ora 11.00, iar potrivit organizatorilor sunt aşteptate peste 2.500 de persoane.

„Sperăm ca luni să renunţăm la protest“

„Marţi (9 februarie 2016, n.r.), de la ora 11,00, va fi un protest de amploare al industriei alimentare pentru penalitatea care ni se impută nejustificat.
Ne-am dori ca luni (8 februarie 2016, n.r.) să anunţăm că renunţăm la protest, dar pentru asta ar trebui să existe disponibilitatea pentru dialog din partea Ministerului Mediului“, a spus Dumitru.

La rândul său, Ştefan Nicolae, preşedintele Agrostar - Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe, a adăugat: „Sperăm că atunci măcar doamna ministru (a Mediului, Cristiana Paşca Palmer, n.r.) se va trezi şi va dori să bea cu noi o cafea, şi să-i prezentăm soluţiile pe care le avem“.

Miercuri, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristina Paşca Palmer, a declarat, după şedinţa săptămânală de Guvern, referitor la scandalul reciclării ambalajelor, că va avea loc o întâlnire tehnică între ministere şi discuţii cu producătorii în vederea identificării unor soluţii pe acest subiect.

Ce vor patronatele

Patronatele şi sindicatele din industria alimentară au solicitat, în data de 25 ianuarie, suspendarea obligaţiei de plată a contribuţiei privind reciclarea ambalajelor până la crearea unui cadru legislativ „transparent, echitabil şi controlabil“ pentru toţi actorii din lanţul de reciclare, solicitând la unison demiterea ministrului Mediului pentru proasta gestionare a sistemului de colectare şi reciclare şi lipsa de control a autorităţilor.

Reprezentanţii industriei de conserve din România şi cei din piaţa laptelui au afirmat că plata taxei de reciclare de 2 lei/kilogramul de ambalaj va aduce falimentul multor fabrici de profil şi disponibilizarea a peste jumătate dintre angajaţi din aceste sectoare, toate aceste costuri urmând să fie plătite din buzunarele consumatorilor.

Ministerul Mediului preciza, pe 21 ianuarie, într-un comunicat de presă, că intenţia autorităţilor din domeniu nu este de a aplica penalităţi pentru fiecare kilogram de deşeu nereciclat, ci de a impulsiona un sistem funcţional de management al deşeurilor de ambalaje care să nu plaseze România în nefericita situaţie a unui infringement pe această temă, caz în care penalităţile europene ajung şi la 200.000 de euro pe zi.

„Penalizările să fie puse pe lanţ“

Sistemul de reciclare trebuie regândit de către Ministerul Mediului, astfel încât penalizările să fie impuse pe lanţ celor responsabili, nu reprezentanţilor producătorilor, care deja plătesc o taxă pentru prelucrarea ambalajelor în vederea refolosirii, au mai anunţat reprezentanţii Pro Agro.

„Propunerea noastră este să se creeze o lege în care să se spună responsabilităţile, cine sunt responsabilii, să ştim care sunt costurile noastre, iar ele să fie egale cu media costurilor din Europa.
Nu am cerut nici cel mai mare, dar nici cel mai mic cost. Sistemul de reciclare să fie gândit de către cei din minister şi să impună penalizări pe lanţ celor care sunt responsabili, nu celor care au fost mulţi şi proşti, pentru că noi de data asta am fost mulţi şi proşti“, a declarat Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, care face parte din Federaţia Naţională Pro Agro.

El susţine că, în prezent, producătorii români sunt obligaţi să plătească o taxă de 500 de euro pe tona de ambalaj introdus în piaţă, o valoare de două ori mai mare decât în Germania - ţară clasată pe al doilea loc în acest clasament.

„Acum, media e undeva la 50 de euro pe tonă în Europa. Bulgaria e sub 30 de euro, iar Germania, care e pe primul loc e undeva la 270 de euro pe tonă. Ca să faceţi o comparaţie, doi lei pe kilogram de ambalaj introdus în piaţă înseamnă 500 de euro pe tonă, deci noi suntem de două ori mai scumpi decât cei mai mari şi de zece ori mai scumpi decât media europeană. Noi suntem mulţumiţi şi cu 100, dar să nu fie 500“, a completat Minea.

Cinci lei produsul, doi lei ambalajul

Preşedintele Romconserv, Aurel Tănase, consideră că ambalajul ajunge să valoreze aproape 40% din preţul de vânzare al unei conserve.

„Noi depunem în piaţă 35.000 de tone de eşeuri, cea mai utilizată fiind sticla. Ambalajul ajunge astfel la 35-40%, pentru că noi folosim produse ieftine. De exemplu, o firmă care are o cotă de piaţă de 26%, trebuie să plătească 1,2 milioane de euro în fiecare lună către OTR-uri, în condiţiile în care el nu are profit atât în tot anul“, a adăugat Tănase.

Cum s-a ajuns aici

În 2015, AFM a derulat controale la organizaţiile de transfer de responsabilitate (OTR) angajate de agenţii economici pentru recuperarea deşeurilor de ambalaje de pe piaţă. Controalele au identificat o serie de nereguli în acest sistem, printre care raportarea de către OTR a unor cantităţi de deşeuri care, în realitate, nu au fost niciodată colectate sau reciclate.

AFM a aplicat penalităţi fiscale pentru şase din cele 10 OTR din România, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Cazul a fost trimis şi la Parchetul Înaltei Curţi, care a comunicat oficial că potenţialul prejudiciu cauzat de supraraportarea OTR se ridcă la peste 54 de milioane de euro.

Conform legii, orice agent economic care pune pe piaţă produse ambalate, este obligat să recupereze deşeurile de ambalaje rezultate în urma consumului. Legea este valabilă pentru orice ţară a Uniunii Europene, nu doar în România.

Pentru asumarea acestei responsabilităţi, agenţii economici se pot organiza în cadrul unor structuri asociative de tip organizaţie de transfer de responsabilitate (OTR), sau îşi pot recupera deşeurile puse pe piaţă prin resurse proprii.

Dacă agenţii economici nu-şi îndeplinesc ţintele asumate, aceştia sunt obligaţi legal să contribuie la Fondul de Mediu cu 2 lei pe kilogram pentru cantităţile de ambalaje nereciclate.

În urma anchetei la OTR, producătorii au solicitat suspendarea termenului pentru depunerea la AFM a declaraţiilor anuale privind deşeurile reciclate, diminuarea penalităţii de 2 lei pe kg, prevăzută de lege în cazul neîndeplinirii ţintelor de reciclare şi amnistie fiscală. Totodată, au existat semnale din piaţă privind intenţia producătorilor de a creşte preţurile produselor.

citeste totul despre: