La trei ani de la demararea proiectului, centrala construită de Petrom pe platforma rafinăriei de la Brazi, judeţul Prahova, a început să livreze primii MWh de electricitate în reţeaua naţională, după o investiţie totală de 530 de milioane de euro. Deocamdată centrala se află în teste şi va fi exploatată comercial din a doua parte a anului.

Puterea instalată - de 860 de MW - o depăşeşte pe cea a unui reactor nuclear de la Cernavodă şi, de anul viitor, centrala de la Brazi va genera 10% din producţia de electricitate a ţării.

Acesta nu este singurul proiect de producţie a energiei electrice pe care îl dezvoltă Petrom. Compania construieşte un parc eolian în Dobrogea, la Dorobanţu, de 50 de MW, care va fi gata de asemenea în acest an. Astfel, Petrom va deveni al treilea mare producător de electricitate al ţării, după Hidroelectrica, societate care generează 30-33% din producţia ţării, şi Nuclearelectrica (18-20%).

De la petrol la regenerabile

„Acesta este primul proiect de o asemenea anvergură din România în ultimii 20 de ani", a declarat Hilmar Kroat-Reder, şeful diviziei de energie şi gaze din Petrom. Totodată, este prima termocentrală privată din ţara noastră şi cel mai mare producător de electricitate care nu se află în portofoliul statului. Restul termocentralelor sunt mai vechi de 30 de ani în proporţie de 53% şi extrem de poluante, iar costurile lor de producţie sunt din ce în ce mai mari.

Pentru operarea centralei de la Brazi sunt suficienţi doar 40 de angajaţi în total.

Tehnologia de la Brazi, produsă de General Electric, este de ultimă generaţie şi permite o eficienţă de 57%, faţă de maximum 30%, cât ating termocentralele existente. Emisiile de dioxid de carbon sunt de două ori mai mici.

Întrucât este extrem de flexibilă şi poate fi pornită şi oprită rapid, centrala Petrom va fi folosită şi pentru a echilibra producţia de energie eoliană a ţării atunci când vântul nu bate. Până acum, doar hidrocentralele puteau face acest lucru în România.

Strategia Petrom pe termen lung prevede transformarea dintr-o companie de petrol şi gaze într-una de electricitate, în special din surse regenerabile. Aceasta deoarece rezervele de petrol din solul românesc se vor epuiza în următorii 20 de ani, iar cele de gaze în 55 de ani.

Centrala de la Brazi este şi prima a grupului OMV. Compania austriacă, acţionarul majoritar al Petrom, are în plan alte două centrale similare în Turcia şi în Germania.

Blestemul gazelor ieftine

La iniţierea proiectului, în 2008, Petrom îşi planificase că va utiliza pentru producţia de energie în centrala de la Brazi circa un miliard de metri cubi pe an de gaze din producţia internă. Aceasta înseamnă 20% din producţia Petrom, 10% din cât se extrage în toată ţara şi 8% din consumul total naţional.

Deşi toţi consumatorii din România sunt obligaţi să folosească atât gaze interne, cât şi de import, Petrom a vrut să profite de o lacună legislativă şi să folosească doar gaze interne, pe motiv că acestea fac parte din consumul propriu tehnologic.

Însă un ordin comun al Ministerului Economiei, ANRE şi ANRM, emis la începutul acestui an, obligă Petrom să-şi formeze un coş de gaze interne şi de import, la fel ca toţi ceilalţi consumatori din piaţă, pentru orice activitate care nu este legată de operaţiunile petroliere.

Această decizie a autorităţilor a fost o lovitură puternică dată companiei, mai ales că de la 1 iulie consumatorii industriali vor primi mai multe gaze de import decât până acum, adică peste 30% din coşul total.

Însă, dacă centrala de la Brazi ar fi utilizat doar gaz românesc, populaţia ar fi avut la dispoziţie mai puţin gaze ieftine. Reamintim că preţul gazelor interne este de 165 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce gazul de import costă 435 de dolari.

Petrom ar fi vrut să producă energia având costuri extrem de reduse, să vândă electricitatea la preţul pieţei şi să obţină astfel un profit uriaş din această activitate. Chiar şi aşa, cu tot cu importul de gaze, centrala de la Brazi va fi în primii trei producători cu cele mai mici costuri din ţară.

Din 12 termocentrale planificate, doar una s-a construit

În anii 2007 şi 2008, au fost anunţate nu mai puţin de 12 proiecte de noi termocentrale, care însumau opt miliarde de euro. Dintre ele, doar cea a Petrom a fost realizată efectiv, celelalte fiind fie abandonate, fie îngheţate pe termen nedefinit, din cauza crizei şi, în mod special, din cauza incertitudinii create de Guvern pe piaţa energetică. Printre companiile cu astfel de planuri amintim E.ON, Enel, CEZ şi GDF Suez.

Ieri, grupul rus Vimetco a anunţat că se retrage din parteneriatul cu InterAgro prin care ar fi urmat să construiască o termocentrală de 1.000 de MW la Turnu Măgurele.