Misterul aurului de la Rovina: cum au venit canadienii pe neştiute, la doar 20 de kilometri de Roşia Montană

Misterul aurului de la Rovina: cum au venit canadienii pe neştiute, la doar 20 de kilometri de Roşia Montană

Perimetrul de la Rovina se afl[ la 20 de kilometri de cel de la Roşia Montană  FOTO Getty Images

Carpathian Gold a primit licenţă de explorare în anul 2005 pentru perimetrul Rovina, din Munţii Apuseni, şi a cerut una de exploatare în 2012, după ce a descoperit importante zăcăminte de aur şi cupru. Statul român le-a dat canadienilor undă verde săptămâna trecută, însă nicio instituţie nu a făcut public acest lucru.

Carpathian Gold a anunţat săptămâna trecută că a primit licenţa de exploatare a aurului şi a cuprului la Rovina, în Munţii Apuseni, însă informaţia a luat toată lumea pe nepregătite, mai ales pentru că nicio instituţie a statului român nu a făcut nici până în acest moment vreun anunţ oficial privind concesiunea. 

„Adevărul“ vă prezintă detaliile neştiute ale proiectului.
 
Compania canadiană Carpathian Gold a anunţat că subsidiara sa din ţara noastră, Samax Romania SRL, a primit din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) licenţa de exploatare pentru perimetrul Rovina, la 20 de kilometri de Roşia Montană, pe o perioadă de 20 de ani. Este pentru prima oară când România acordă o licenţă pentru exploatarea metalelor fără implicarea unei companii de stat, se arată într-un comunicat al Carpathian Gold. 
 
Imediat după anunţ, valoarea acţiunilor companiei a urcat puternic pe bursa de la Toronto: de la 0,005 dolari canadieni pe acţiune în data de 25 mai titlurile au ajuns la 0,025 dolari bucata. Numai că, ulterior, cotaţiile au scăzut iarăşi, până la 0,015 dolari pe titlu.
 

Cine e Carpathian Gold

 
Carpathian Gold are doar două licenţe în portofoliul său, una în Brazilia şi concesiunea de la Rovina din România. Deşi listată pe bursa de la Toronto, Carpathian Gold este practic o firmuliţă, capitalizarea totală a societăţii fiind de doar 14 milioane de dolari americani, în timp ce datoriile sale se ridică la 212 milioane de dolari. Mai mult, aceasta a avut parte şi de câteva eşalonări din partea băncii Macquarie, care finanţează proiectul din America de Sud. Filiala sa din Brazilia, Mineracao Riacho dos Machados Ltd, dezvoltă un zăcământ aurifer în statul Minas Gerais, dar a avut probleme cu acesta, din cauza ploilor masive. 
În acţionariatul Carpathian Gold apare gigantul minier Barrick Gold, care a cumpărat în 2011 un pachet de 9% din titluri. 
 

Ce urmează în România

 
Proiectul din România are o valoare de aproape un miliard de dolari şi nu utilizează cianura, a declarat, pentru „Adevărul“, Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM. „La Rovina nu se va folosi cianură, ci procesul de flotaţie. Am scăpat de cea mai importantă grijă“, a spus Duţu. Flotaţia presupune separarea minereului util din steril cu ajutorul unor reactivi chimici şi nu necesită folosirea cianurii în procesul de producţie, când aurul este extras din stâncă. 
 
Şeful ANRM a mai spus că proiectul va intra de acum pe circuitul de consultare interministerială, urmând să treacă pe la ministerele Economiei, Mediului, Finanţelor şi Justiţiei pentru avizare. Ulterior, se va întocmi un proiect de Hotărâre de Guvern, care va ajunge în Executiv pentru aprobare. Toată procedura ar dura câteva luni, potrivit lui Duţu, iar termenul de 20 de ani ar curge de la momentul publicării în Monitorul Oficial. De altfel, compania arată pe propriul site că lucrările de la Rovina ar putea începe din 2016.
 
Zăcământul de la Rovina conţine cantităţi importante de aur şi cupru, respectiv 120 de tone de aur şi 100.000 de tone de cupru, declara în 2013 Sorin Vasilescu, prefectul judeţului Hunedoara.
 
Dacă proiectul primeşte undă verde din partea Guvernului, în zonele Colnic şi Rovina exploatarea ar urma să se realizeze în cariere de suprafaţă, în vreme ce în zona Cireşata proiectul prevede extracţie în subteran. Potrivit site-ului oficial al companiei, la cotaţii de 1.250 dolari pe uncia de aur şi 3 dolari pe uncia de cupru, valoarea totală a metalelor extrase din România este de 870 de milioane de dolari. Şeful ANRM a spus că nivelul redevenţelor pe care Carpathian Gold ar urma să le plătească statului român se ridică, în prezent, la 6% din valoarea anuală a producţiei de aur şi 5% la cupru. 
 

„Doar o etapă“

 
Întrebat de ce nu a făcut niciun anunţ public atunci când ANRM a acordat licenţa de exploatare, Duţu a spus că aceasta „este doar o etapă“.
 
Solicitat să spună când a avut loc licitaţia pentru concesionarea perimetrului, oficialul a afirmat că societatea a depus cerere de explorare încă din anul 2005. „Au depus cererea pentru explorare în 2005. Au participat la concurs şi au fost declaraţi câştigători. Şi-au făcut lucrările, iar în 2012 au solicitat licenţa de exploatare. Cuprul e baza. S-a analizat, s-au mai făcut nişte discuţii şi le-am dat licenţa. Vor reveni cu programul anual de investiţii, pe care îl vom aproba sau nu, în funcţie de ceea ce conţine. Agenţia urmăreşte apoi implementarea acestuia. Dacă nu se respectă programul de lucrări sau nu se plătesc redevenţele, licenţa se reziliază“, a punctat Duţu. 
 

Critici dure de la activiştii de mediu

 
Decizia ANRM de a acorda licenţa a fost foarte dur criticată de către organizaţiile care luptă pentru protecţia mediului, acestea acuzând instituţia de lipsă de transparenţă. Mining Watch România acuză ANRM că nu a publicat pe pagina proprie informaţii privind noua licenţă şi acestea nu se regăsesc nici în lista de anunţuri publice. „Rovina ar putea deveni astfel cea mai mare exploatare din România, dimensiunea celor două cariere - cu diametre de 500 şi 600 de metri şi adâncimi între 300 şi 400 de metri, depăşind chiar şi proiectul Roşia Montană“, se mai arată în comunicatul de săptămâna trecută al ONG-ului. 
citeste totul despre: