VIDEO Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii: „Mi s-a propus să fiu prim-ministru“
0
Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii şi fost reprezentant al României la FMI, a explicat, la Adevărul Live, de ce tehnocraţii nu sunt agreaţi pe termen lung la conducerea guvernelor.
Invitat la Adevărul Live, Mihai Tănăsescu a vorbit luni despre provocările din anii crizei şi mai ales din perioada postcriză, dar şi despre calitatea clasei politice.
Fost reprezentant al României la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi, în prezent, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii (BEI), Mihai Tănăsescu a arătat că mesajele de nemulţumire venite dinspre populaţie ar trebui tratate cu mai multă preocupare de către clasa politică.
Tergiversarea deciziilor importante a multiplicat efectele crizei, iar lipsa comunicării (de exemplu, în chestiunea Roşia Montană) este principalul factor care creează disensiuni în societate.
„Tehnocraţii, o soluţie doar pe termen scurt“
Mihai Tănăsescu este cunoscut (şi) ca unul dintre cei mai performanţi miniştri de Finanţe, în mandatul său (2000-2004) reuşind să reducă deficitul bugetar aproape de 1% din PIB. Astfel că era de aşteptat ca la un moment dat să i se adreseze şi propunerea de a fi prim-ministru.
„Da, mi s-a propus la un moment dat funcţia de prim-ministru. Dar, vedeţi, eu sunt privit ca un politician de tip tehnocrat, iar un premier tehnocrat nu e o soluţie pe termen lung, e acceptată mai greu de către partide. Forţele politice îşi impun oamenii politici, pentru că premierul are nevoie de susţinere în Parlament şi până la urmă aşa este bine ca partidele să-şi promoveze oamenii în Guvern“, a spus economistul.
Cât despre postul de guvernator al Băncii Naţionale, pentru care numele său a fost adesea vehiculat, Mihai Tănăsescu a precizat: „Anul 2014, la Banca Naţională, este un final de mandat, dar pentru asta nu trebuie să plece cineva ca să vină altcineva. Avem nevoie de stabilitate, de continuitate, haideţi să nu mai credem în umorul unor speculaţii de presă“.
În rest, relaţia cu PSD – partidul care l-a promovat ca ministru de Finanţe – este catalogată de Mihai Tănăsescu drept „bună şi corectă“. „Prin meseria pe care o am, ne mai întâlnim, avem tot felul de discuţii. Dar acum sunt autosuspendat din partid. Să mă întorc? E o întrebare foarte grea, voi avea peste 60 de ani când voi pleca de la BEI şi, după părerea mea, generaţia de 40-50 de ani poate să dea, în politică, tot ce are mai bun. Pe de altă parte, să ştiţi că viaţa politică este foarte stresantă, nu are acele bucurii ale vieţii obişnuite, ai mare nevoie de susţinere din partea familiei, iar eu am beneficiat din plin de această susţinere“.
În fine, „tipul de nemulţumire a românilor faţă de clasa politică este întâlnit în multe ţări. După atâtea corecţii, oamenii vor altceva, fără să definească acel altceva. Iar clasa politică trebuie să perceapă corect acest mesaj, este obligată să răspundă şi să încerce să repare neajunsurile semnalate de oameni“, a mai spus Tănăsescu.
România va fi o piaţă interesantă
Carte de vizită Mihai Tănăsescu
Vârsta: 57 de ani
Studii:
1978: facultatea de Finanţe-Contabilitate, Academia de Studii Economice Bucureşti
1993: Politică bugetară, execuţie şi control, Ecole Nationale d’Administration (ENA) Paris
1998: Politici economice executive, Harvard Business School, SUA
Activitate profesională:
1992-1993: director general al departamentului din Ministerul Finanţelor
1993-1997: director general al Departamentului Datoriei Publice din Ministerul Finanţelor
1997-2000: director executiv adjunct la Banca Mondială
2000-2004: ministrul Finanţelor publice în Guvernul PSD condus de Adrian Năstase
2004-2007: deputat PSD, preşedintele Comisiei de buget-finanţe-bănci din Camera Deputaţiilor
2007-2012: reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional (FMI), perioadă în care România a semnat două acorduri cu finanţatorul internaţional
august 2012-prezent: vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii (BEI) responsabil cu portofoliul de proiecte de energie
„România e o ţară solidă în contextul european, şi pe partea fiscală, şi pe partea de decizie. Creşterile trimestriale în jurul lui zero din ultimii ani se vor perpetua încă puţină vreme, dar vom ajunge şi la 2%. Nu am avut şi nu avem o criză financiară, ci doar o restructurare a sistemului bancar. Noi depindem foarte mult de investiţiile străine, depindem atât cât trebuie. Stopajul acestora a dus la restructurări chiar în rândul marilor restructurări, iar planurile lor de investiţii s-a oprit şi el. România va fi o piaţă foarte interesantă, mai ales pentru calitatea factorului uman“, a mai spus economistul, arătând şi principalele avantaje pe care le avem în contextul european.
„Stabilitatea, predictibilitatea şi un mediu de afaceri mai prietenos vor atrage investitorii. Facilităţile fiscale nu sunt preocuparea principală în rândurile investitorilor, în orice caz nu sunt atât de interesante, mult mai mult contează stabilitatea sistemului“.
Care sunt factorii creşterii
Mihai Tănăsescu a mai arătat că avem avantaje pentru că „suntem o ţară bogată şi ca factor uman, dar şi bogată de la Dumnezeu“.
„Sectoarele cu valoare adăugată mare vor fi cele mai atractive pentru investiţii, de exemplu educaţia. Cercetarea-dezvoltarea, de asemenea, chiar dacă se vorbeşte foarte puţin despre rolul inovării. Să nu mai spunem doar «Produs în România», ci şi «Creat în România», zicea un om de afaceri român, şi mie mi-a plăcut foarte mult această recomandare“, a mai spus economistul.
„În România, prin resursele şi prin strategiile care probabil există, putem aduce valoare adăugată. Şi sectorul energetic în general, nu doar gazele de şist, va fi viitorul României. Agricultura, un alt segment foarte important, ar trebui să aducă în mod constant valoare economică. A plouat şi a fost cald când a vrut Dumnezeu, şi asta ne-a ajutat, dar trebuie să restructurăm lucrurile, să nu mai depiundem atât de mult de starea vremii. În această ordine de idei, BEI pregăteşte un program important pentru agricultură în această toamnă, care va fi lansat în luna noiembrie“.
Potenţialul PIB: +4%
În opinia lui Mihai Tănăsescu, potenţialul de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) este de 4% anual, iar noi „va trebui să asigurăm creşteri la acest nivel, nu cu sinusoide de la plus 8% la minus 1%“.
„Gândurile şi munca oamenilor trebuie puse laolaltă şi create strategii multianuale, pentru că guvernele vin şi pleacă, în timp ce oamenii au nevoie de continuitate, de soliditate, dar mai ales de solidaritate. Din păcate, nu avem o solidaritate. Sigur că există dezbateri cu păreri diferite, dar până la urmă proiectele trebuie realizate în comun, să ne gândim ce este bun azi şi ce va fi mâine pentru noi. România nu mai e în criză, va creşte, întrebarea este cât de mult va creşte. Pentru ne a atinge potenţialul, trebuie să aplicăm o gândire comună asupra ce vrem să facem“, a mai arătat economistul.
Şomajul, problema numărul unu
Tănăsescu crede că, practic, atât SUA cât şi Europa au depăşit starea de criză, dar mai sunt încă destule de făcut. „Problema numărul unu este şomajul, urmat de piaţa muncii şi sectorul bancar. În SUA, ca şi în Spania, Italia ori Grecia, pătura cea mai vulnerabilă este cea a tinerilor. Acest şomaj a explodat pentru că mulţi tineri au renunţat la şcoală şi s-au dus să muncească acolo unde angajările se făceau mai uşor. Acum, primii afectaţi au fost tinerii fărtă studii, care s-au dus la muncă fără să-şi continue studiile. Lecţia este că a investi pe termen mediu şi lung în educaţie va fi soluţia de ieşire“.
Mihai Tănăsescu a mai arătat că „în Europa, spre deosebire de SUA confuzia şi amânarea deciziilor politice au făcut ca pieţele care alimentează piaţa cu bani să aibă o percepţie nu tocmai solidă, astfel că efectele crizei s-au prelungit mai mult decât peste Ocean“.
„România va fi pregătită să adopte euro în cinci-şapte ani“
România va fi pregătită să adopte moneda unică euro în cinci-şapte ani, însă important nu este termenul stabilit pentru aderarea la zona euro, ci ţara să fie pregătită din punct de vedere social, economic şi monetar pentru acest pas, consideră Mihai Tănăsescu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii.
„În cazul României, cel mai important este să reuşim să fim pregătiţi. Nu are importanţă dacă este 2018 sau 2019, am auzit tot felul de ani. Important este ca în momentul în care alegi să aderi să fii convins că poţi să răspunzi corect la toate aceste întrebări: să-ţi pregăteşti populaţia, să fii convins de ireversibilitatea deciziei pe care o iei, să atingi criteriile de convergenţă la care eşti obligat şi, nu în ultimul rând, să-ţi menţi o politică financiar-fiscală în aşa fel încât să nu ai probleme de derapaj care să-ţi afecteze această decizie“, a spus Tănăsescu.
El a arătat că sunt state, foste membre ale lagărului socialist, care sunt deja în zona euro, dar sunt, în general, statele mici – Slovenia, ţări baltice, care economic şi social pot să răspundă „acestei provocări enorme care se cheamă euro“.
Pentru prima dată, anul acesta nu a mai fost fixată o ţintă pentru adoptarea euro în programul de convergenţă adoptat de Guvern. Premierul Victor Ponta a spus la începutul anului că intrarea României în zona euro în 2015 nu mai reprezintă o ţintă credibilă, dar obiectivul nu trebuie abandonat.
Comunicarea e crucială
Vicepreşedintele BEI a mai spus că, pentru trecerea la euro, comunicarea este crucială, respectiv pregătirea populaţiei pentru această schimbare. „Şi acum, după introducerea aşa-numitului leu greu, oamenii vorbesc tot în milioane, în lei vechi. Introducerea euro este un proces şi mai puternic, şi mai greoi, de-asta comunicarea este crucială într-un asemenea exerciţiu“, a explicat Tănăsescu.
El a mai spus că faptul că România nu s-a aflat în zona euro în ultimii ani de criză, adică a avut suveranitate monetară, a fost un avantaj. „Politica monetară, într-o perioadă turbulentă, a jucat un rol foarte important, un rol de tampon, ea a fost cea care a preluat toate aceste probleme“, a adăugat fostul reprezentant al României la FMI.
Se încarcă comentariile...
