Liberalizarea gazelor va dura până în 2021. În 2018 se va face o nouă analiză pentru a se stabili dacă se va continua în regim reglementat sau nu
0
Liberalizarea preţului la gaze se va face până în 2021, urmând ca din anul 2018 autorităţile să reevalueze condiţiile de piaţă şi preţurile din Europa, pentru a decide dacă preţurile vor continua în mod reglementat până în anul 2021sau vor fi stabilite în mod liber, pe piaţă, potrivit noului calendar agreat de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional.
Documentul a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Energiei. Preţul actual este de 53 de lei/MWh, iar în 2018 va fi de 78 lei/MWh. Pentru anul 2021 estimarea este de 90 de lei/MWh.
În luna iulie a acestui an, preţul gazelor va creşte de la 53 de lei/MWh la 60 lei/MWh, urmând ca apoi preţul să urce cu câte 6 lei anual: la 66 lei/MWh în 2016, la 72 lei/MWh lei în 2017 şi la 78 lei/MWh în 2018.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, calendarul pentru perioada iulie 2015 – iunie 2021 a avut la bază următoarele considerente:
- se constată o scădere constantă a consumului de gaze naturale, din cauza declinului consumului industrial dar şi datorită programelor de eficienţă energetică aplicate de către ambele categorii de consumatori, casnici şi non-casnici;
- s-a înregistrat o scădere a cererii de gaze naturale a producătorilor de energie electrică, pe fondul intrării pe piaţă a capacitaţilor de producţie din surse regenerabile (la nivelul lunii iunie 2015 se prevede un excedent de gaze naturale de cca 40% din producţia internă faţă de consumul prognozat (conform datelor furnizate de către SNTGN Transgaz – Dispeceratul Naţional de gaze), ceea ce va pune o presiune importantă pe preţurile cu care producătorii vor comercializa gazele naturale în perioada de vară);
- în ceea ce priveşte importul de gaze naturale, cererea a evoluat în termeni descrecători, conform scăderii consumului în general, de la un procent de 15% în anul 2013 la aproximativ 7% în anul 2014, cu o perspectivă de menţinere a acestui procent sau chiar de scădere, pe termen mediu;
- tranzacţiile iniţiate de către furnizori pe pieţele centralizate consemnează o tendinţă de scădere a preţului, furnizorii solicitând gaze naturale la un preţ de 72 lei/MWh, în contrapartidă cu oferta de preţ a producătorilor de 79,4 lei/MWh, ofertă neacceptată. Pentru perioada de iarnă 2014-2015, tranzacţiile încheiate au consemnat un preţ mediu de 85,5 lei/MWh, diminuat faţă de vechea referinţă – 89,4 lei/MWh;
- reevaluarea preţului de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele termice destinate consumului populaţiei, începând cu anul 2018 este necesară întrucât impunerea, de pe acum, printr-o Hotărâre de Guvern, a unui preţ de referinţă fix după anul 2017 ar fi de natură să genereze distorsiuni pe piaţa liberă, cu impact negativ asupra tuturor relaţiilor comerciale. Referinţa respectivă ar putea fi în dezacord semnificativ faţă de referinţele înregistrate la nivel internaţional şi/sau evoluţia pieţei româneşti, în situaţia creşterii producţiei interne sau a surselor de aprovizionare, corelativ cu o scădere a consumului.
Angajament din 2011
România s-a angajat încă din 2011 faţă de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional să elimine preţurile reglementate în sectorul gazelor şi energie electrică.
Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.
Guvernul a îngheţat anul trecut preţul gazelor, anunţând că are acceptul Comisiei Europene de a amâna liberalizarea din 2018 până în 2021. Numai că, în februarie,
Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au cerut autorităţilor să crească preţul gazelor pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET) de la 53,3 lei la 62 lei MWh, de la 1 aprilie. Executivul a refuzat, însă, argumentând că aşa vor creşte datoriile.
Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu FMI.
Se încarcă comentariile...
