Legea falimentului personal a intrat în vigoare, dar nu poate fi aplicată: lipsesc instanţele de judecată şi administratorii de procedură

Legea falimentului personal a intrat în vigoare, dar nu poate fi aplicată: lipsesc instanţele de judecată şi administratorii de procedură

Amânată succesiv în ultimii ani, Legea 151/2015 privind falimentul persoanelor fizice a intrat în vigoare la 1 ianuarie, dar nu poate fi aplicată nici acum pentru că lipsesc instanţele de judecată şi administratorii de procedură. „Dacă s-ar depune acum o cerere la instanţa de judecată, procedura ar fi blocată complet. Normele de aplicare sunt dificile. Legea ar trebui reanimată”, spun specialiştii.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Teoretic, persoanele fizice care au datorii mai vechi de 3 luni şi nu dispun de resurse financiare necesare redresării, pot cere insolvenţa şi ulterior falimentul, având în vedere că, după mai multe amânări succesive, Legea 151/2015 a intrat în viigoare de la 1 ianuarie. Potrivit specialiştilor în drept, legea falimentului personal nu poate fi însă aplicată, pentru că lipsesc instanţele de judecată şi administratorii de procedură.
 
„S-a adoptat legea, dar e departe de a putea fi aplicată.Legea falimentului personal a fost copiată în linii mari după sora ei mai mare, insolvenţa persoanelor juridice. În calitate de specialist al dreptului, daca mă întreabă cineva dacă a intrat în vigoare, sunt obligat să-i spun că da, însă dacă întreabă cumva dacă poate fi folosită, îi voi spune nu. Lipsesc instanţele de judecată şi administratorii de procedură, secţiile din cadrul Tribunalelor ce ar fi trebuit să primească un instructaj în acest sens dar şi partea fizică de locaţie a comisiilor de insolvenţă locale şi centrale. Poate cel mai important, lipsesc practicienii care să aplice procedura, fiindcă nimeni nu s a ocupat de formarea lor. Spre absurd, dacă s-ar depune acum o cerere în acest sens, la instanţa de judecată, procedura ar fi blocată complet. Insolvenţa persoanei fizice este o lege greoaie şi cu norme dificile, iar opinia este că ea ar trebui reanimată, înainte de a-i permite ieşirea în scena juridică”, a declarat av. Adrian Cuculis pentru „Adevărul”.
 
Potrivit acestuia, şi plafonul datoriilor, prevăzut în lege, ar trebui actualizat, având în vedere că salariul minim pe economie a fost majorat de la 1.450 lei, la 1.900 lei.
 
„În lege se precizează că există trei proceduri de insolvenţă personală: una simplificată (în care datoriile nu pot depăşi 14.500 lei), una pe bază de plan de rambursare şi una pe bază de lichidare a active (în ambele cazuri pragul datoriilor fiind mai mare de 21.750 de lei). Având în vedere că salariul minim pe economie a fost majorat de la 1.450 lei, la 1.900 lei, aceste praguri sunt de 19.000 lei pentru procedura simplificată şi de 28.500 lei”, a declarat avocatul.
 
Legea falimentului personal prevede că persoana fizică cu datorii mai vechi de 90 de zile poate depune o cerere de intrare în insolvenţă la comisia de insolvenţă care se înfiinţează la nivel teritorial, o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei personale. 
 
În cazul în care persoana cu datorii consideră că nu mai are nici o şansă să ramburseze debitele printr-un plan de redresare, atunci depune cererea de insolvenţă direct la instanţă, dar numai dacă este de acord să îi fie vândute bunurile pe care le are pe numele lui, pentru a achita datoriile persoanei către creditori.
 
 
Procedura simplificată de insolvenţă
 
Potrivit prevederilor Legii 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, deschiderea procedurii de insolvenţă simplificată poate fi cerută de o persoană fizică cu datorii mai mici de echivalentul a 10 salarii minime pe economie -, ea urmând să beneficieze de ajutor de specialitate pentru a putea returna datoriile.
 
Această formă mai simplă de intrare în insolvenţă e prevăzută pentru cei care nu au bunuri sau venituri ce pot fi vândute silit sau au peste vârsta standard de pensionare ori şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.
 
Datornicul este obligat, de la momentul intrării în insolvenţă, să plătească datoriile curente la timp, să nu contracteze noi împrumuturi, să informeze comisia de insolvenţă cu privire la situaţia sa patrimonială sau dacă obţine venituri suplimentare de peste 50% din salariul minim pe economie faţă de nivelul declarat la momentul cererii de intrare în insolvenţă. El trebuie să mai anunţe şi dacă dobândeşte moşteniri sau donaţii sau bunuri şi servicii a căror valoare depăşeşte salariul minim pe economie.
 
Insolvenţă prin plan de rambursare a datoriilor
 
În cazul unui plan de rambursare a datoriilor, administratorul procedurii poate propune vânzarea locuinţei datornicului, pentru acoperirea datoriilor acestuia.
 
În acest caz, datornicul va putea rămâne în imobil până la valorificare, dar nu mai mult de 6 luni de la data prevăzută în plan pentru valorificare, dacă nu se convine un termen mai favorabil prin plan. Dacă modalitatea de valorificare este darea în plată, care operează înaintea expirării termenului de 6 luni, datornicul va putea rămâne în imobil până la împlinirea acestui termen, achitând o chirie. După vânzare, datornicul are un drept de preferinţă la încheierea unui contract de închiriere a imobilului sau a unei părţi din acesta, la o chirie stabilită în condiţiile pieţei.
 
Poate beneficia de declanşarea procedurilor de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor o persoană a cărei situaţie financiară nu este iremediabil compromisă. În ce priveşte valoarea-prag acceptată, aceasta este definită drept „cuantumul minim al datoriilor scadente” şi este de 15 salarii minime pe economie. 
 
Până la acceptarea planului de rambursare, executările silite pe averea datornicului sunt suspendate provizoriu, pentru maxim trei luni, iar odată cu acceptarea planului toate măsurile de executare silită se suspendă, până la încheierea planului. Durata de executare a unui plan de rambursare este de maximum 5 ani, cu posibilitatea prelungirii executării cu cel mult 12 luni.
 
Debitorul este obligat să desfăşoare, pe durata procedurii de insolvenţă, o activitate producătoare de venituri sau să caute un loc de muncă mai bine remunerat. În cazul în care îşi pierde locul de muncă, din motive neimputabile, trebuie să depună toate eforturile rezonabile pentru obţinerea unui nou loc de muncă. De asemenea, el nu poate contracta noi împrumuturi şi trebuie să informeze comisia de insolvenţă cu privire la noi venituri sau bunuri dobândite.
 
Insolvenţa prin lichidarea de active
 
La procedura insolvenţei prin lichidarea de active se ajunge dacă situaţia financiară persoanei respective este complet compromisă sau dacă cererea sa de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor a fost respinsă. Şi de această dată, executările silite care vizează persoana fizică vor fi suspendate, însă numai după ce instanţa a admis intrarea în insolvenţă. După deschiderea procedurii, datornicul nu îşi mai poate exercita dreptul de dispoziţie asupra bunurilor şi veniturilor urmăribile din averea sa. Lichidatorul procedurii va analiza care sunt datoriile persoanei fizice şi va face inventarul bunurilor sale pentru a stabili cum se vor acoperidatoriile. El poate vinde toate bunurile urmăribile ale datornicului.
 
citeste totul despre: