La un pas de recesiune. Care sunt semnele

La un pas de recesiune. Care sunt semnele

Frecventele semnale venite din piaţă, atât din partea analiştilor financiari, cât şi din partea statisticienilor, indică instalarea recesiunii spre jumătatea anului viitor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Din cauza creşterii constante a inflaţiei, băncile sunt nevoite să crească dobânzile, chiar dublându-le în viitorul apropiat, ceea ce se va răsfrânge puternic asupra companiilor care s-au împrumutat, se arată într-o analiză efectuată de Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari din România (AAFBR).
 
Potrivit acesteia, în viitorul apropiat firmele nu vor mai putea suporta din profit creşterea dobânzilor, iar fără finanţare multe dintre acestea se vor închide.  „ Se creează premisele unei spirale contagioase care, deşi este invizibilă acum, se poate propaga foarte rapid în următoarea recesiune”, susţine analistul.
 
Din cauza inflaţiei au crescut dobânzile bancare
 
Potrivit acestuia, până în 2020 vor fi fost parcurse şase etape până la recesiune, unele deja produse şi anunţate oficial de instituţii
Astfel, prima etapă este creşterea dobânzilor, care vor ajunge până la 6%-8% pe parcursul anului curent, faţă de 4,10% înregistrată în 2017.
 
Din acest motiv, profiturile vor fi insuficiente pentru acoperirea dobânzilor, ceea ce va face ca anumite companii să întâmpine dificultăţi în rambursarea creditelor către bănci.
 
Multe companii vor intra în incapacitate de plată
 
Al treilea efect (derivat din primele două) va fi deteriorarea comportamentului de plată: companiile care nu se vor putea restructura sau reinventa (prin inovare şi produse noi), vor intra în incapacitate de plată, crescând foarte mult termenele de plată către furnizori, deoarece băncile, salariaţii şi statul trebuiesc plătite cu prioritate.
Un alt efect negativ priveşte capacitatea limitată a companiilor de restructurare din cauza cheltuielilor fixe în creştere. „Conform ultimelor date financiare disponibile, aceasta înseamnă că mediul de afaceri local va resimţi şocul scăderii veniturilor în proporţie de 77%”, se arată în analiză.
 
Creşterea insolvenţelor şi instalarea recesiunii
 
Cea de-a cincea etapă constă în creşterea insolvenţelor, care se va observa mai întâi la companiile aflate în primii ani de activitate, care acum se află în faza de expansiune şi creştere accelerată. Insolvenţa acestor firme va avea efecte puternice asupra furnizorilor, care nu-şi vor mai primi bani la timp sau chiar deloc.
Toate aceste efecte generate de insolvenţe vor duce la instalarea recesiunii (stagnare economică), cel mai probabil spre jumătatea anului viitor, începutul anului 2020.
 
Potrivit analistului, cele mai afectate sectoare vor fi cele din construcţii şi imobiliare, agricultură, industria extractivă şi diverse servicii prestate companiilor. 
 
La polul opus, comerţul cu ridicata şi amănuntul, HORECA, fabricarea produselor chimice şi activităţile recreative, culturale şi sportive vor fi cel mai puţin afectate. 
 
Coface: România nu este pregătită pentru recesiune 
 
Creşterea economică de anul trecut, de aproape 7%, va fi urmată inevitabil de o perioadă de stagnare sau chiar de declin a afacerilor (recesiune economică) pentru care România nu este pregătită, a afirmat recent Eugen Anicescu, country manager Coface România.
 
„Cred că ne-am atins anumite limite la creşterea economică. Cum vă simţiţi cu o creştere economică de 7% ? Este ca şi cum ne-am fi dopat, pentru că este o creştere peste potenţialul nostru. Ar trebui să plutim, dar eu nu simt asta şi cred că nici dumneavoastră. (...) Este o certitudine că, la un moment dat, ne vom confrunta şi cu o recesiune. Atunci cred că ar trebui să vorbim şi despre ce se va întâmpla dacă acest lucru se va produce şi cum ar trebui să ne pregătim”, a declarat Anicescu.
 
Potrivit datelor prezentate de specialiştii Coface în cadrul Conferinţei de Risc de Ţară, companiile din România nu arată mai bine decât în 2007, încasând (în 2016) creanţele şi la 104 zile, faţă de 60 zile. 
 
 
Trebuie amintit că, în 2009, când şi România intrase în plin în criza economică mondială declanşată de falimentul Lehman Brothers (15 septembrie 2008), politicienii români nu recunoşteau dificultăţile în care se afla ţara: economia „duduia“, bugetul pe 2009 era construit pornind de la premisa că economia o să crească cu 6,5%, iar guvernatorul BNR Mugur Isărescu afirma că ţara noastră „a trecut de punctul cel mai de jos al crizei“.
În 2010, România a trebuit să ia unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate: salariile bugetarilor s-au tăiat cu 25%, beneficiile sociale au scăzut cu 15%, iar TVA a fost majorat de la 19% la 24%.
 
Pe scurt, în primii ani ai crizei economia României a scăzut dramatic. Sectorul industrial a fost unul dintre cele mai greu încercate de criza economică. Situaţii greu de depăşit s-au întâlnit şi în domeniile metalurgiei ( ArcelorMittal, Alro, Mechel) industria chimică (Oltchim, InterAgro), sectorul energetic (Petrom, Hidroelectrica, RAAN), minerit (Cupru Min). O parte din marile companii, chiar şi cele de stat, au intrat în insolvenţă, altele şi-au relocat activitatea din România sau au limitat producţia şi au făcut concedieri masive.
 
Citeşte şi:
 
 
 

 

citeste totul despre: