Cele mai mari multinaţionale care au părăsit România în 2012. Cât capital străin am pierdut în acest an

Închiderea unităţilor Mechel ar putea lăsa fără loc de muncă peste 5.000 de români

În primele 10 luni din 2012, străinii au radiat din România peste 4.600 de firme, care aveau un capital social de aproape 490 de milioane de euro. Majoritatea au plecat din cauza scăderii vânzărilor.

Scăderea puterii de cumpărare a românilor (populaţie şi firme), ca şi creşterea costurilor cu forţa de muncă, pe lângă înrăutăţirea condiţiilor generale în care se pot face afaceri în România, i-au determinat pe investitorii străini să-şi orienteze resursele către alte zări.
Statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului arată că 4.681 de companii cu capital străin au fost radiate numai în primele 10 luni din acest an, însumând un capital social de 486,6 milioane de euro. În contrapartidă, cele 5.179 de firme nou-înfiinţate de străini însumează un capital social de numai 23 de milioane de euro.

Nume grele pe lista plecărilor

Printre cele mai cunoscute companii care au plecat deja sau îşi fac bagajele se regăsesc nume precum ING, UniCredit (diviziile respective de brokeraj), Real, Mechel, Interex, Burger King, Sprider Stores sau Kiabi. „Adevărul“ vă prezintă căteva caracteristici ale acestor companii.
** Interex, reţeaua de supermarketuri din România controlată de compania franceză Groupement des Mousquetaires, a părăsit piaţa locală la mijlocul lunii noiembrie, când şi-a închis toate cele 10 magazine deţinute la noi. Potrivit datelor publicate pe siteul Ministerului Finanţelor, încă din 2006 compania a înregistrat pierderi în valoare de 7,1 milioane de lei şi datorii totale de aproximativ 113,2 milioane de lei, având o cifră de afaceri de 203,3 milioane de lei. Până în 2011, pierderile şi datoriile cumulate au crescut anual, atingând 69,6 milioane de lei şi, respectiv, 254,5 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 163,6 milioane de lei. Compania franceză a intrat pe piaţa locală în 2002, când a deschis la Ploieşti primul supermarket. Treptat, lanţul s-a extins în aproximativ 14 oraşe ale ţării: Ploieşti, Constanţa, Bârlad, Vaslui, Târgu-Jiu, Satu Mare, Focşani, Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte, Sibiu, Târgu Mureş, Alexandria.
** Sprider Stores, retailer vestimentar care aparţine grupului elen Sprider, a anunţat la sfârştiul lunii iulie intenţia de a părăsi piaţa românească prin vânzarea magazinelor sale unei companii din Cipru, tot cu profil vestimentar. Încă din 2007, retailerul local a înregistrat pierderi de 2,9 milioane de lei şi datorii peste opt milioane de lei la o cifră de afaceri de 12,9 milioane de lei. Chiar dacă cifra de afaceri a crescut, în 2011, la 25,2 milioane de lei, au avansat şi pierderile, de aproximativ10,8 milioane de lei, ca şi datoriile, de aproximativ 14,2 milioane de lei. Sprider a intrat pe piaţa locală în 2007, şi a deschis 17 magazine în Bucureşti, Timişoara, Arad, Oradea, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Suceava, Neamţ, Iaşi, Bacău, Brăila, Buzău şi Argeş.
** Burger King, lanţul de fast-food controlat în România de compania Atlantic Restaurant System, cea care a adus franciza pe piaţa locală, a plecat de pe piaţa românească la începutul lunii iulie, când a închis şi ultimele două restaurante. Încă din 2008, compania a avut pierderi de 3,4 milioane de lei, la o cifră de afaceri de aproape 4,8 milioane de lei, având datorii totale ce se ridicau la 11,6 milioane de lei. Până la finalul anului trecut, compania nu şi-a revenit – dimpotrivă, pierderile au crescut la 5,5 milioane de lei, iar datoriile la aproximativ 27 de milioane de lei, având cifra de afaceri de aproape12,5 milioane de lei. Burger King a sosit pe piaţa locală în 2008 şi a deschis opt restaurante, din care trei au fost închise în 2011 şi celelalte cinci în 2012.
** Kiabi, retailer de îmbrăcăminte care aparţine grupului şi familiei Mulliez, s-a retras de pe piaţa românească la finalul lunii iunie. Principalul motiv al părăsirii pieţei locale a fost scăderea drastică a vânzărilor, mai ales în 2011. În România, societatea a avut, în 2010, pierderi de 4,2 milioane de lei şi o cifră de afaceri de 47,3 milioane de lei. Kiabi a venit pe piaţa locală în 2009 si a avut sase magazine deschise, din care patru în Bucureşti, unul în Constanţa şi unul în Cluj-Napoca.
** Mechel, producătorul rus de oţel care deţine şase unităţi siderurgice în România, este pe cale să provoace, prin retragerea pe care a anunţat-o astă-toamnă, un adevărat seism în industrie. Mai mult de 5.000 de angajaţi în total, care lucrează în unităţile situate la Târgovişte, Câmpia Turzii, Brăila şi Oţelu Roşu riscă să rămână fără locuri de muncă, în oraşe în care cu greu te mai poţi angaja. Ca să nu mai vorbim de alte câteva mii de angajaţi din firmele care lucrează, pe orizontală, pentru unităţile Mechel...
** ING şi UniCredit – diviziile de brokeraj şi-au anunţat plecarea dintr-o piaţă de capital extrem de restrânsă, în care Guvernul arată listările de companii de stat ca pe o Fată Morgana – pe cât te apropii, pe atât se depărtează.

Duşan: „Lipseşte Legea holdingului“

Ce s-a întâmplat în România atât de rău, încât investitorii străini decid să plece? Ne explică Marian Duşan, preşedintele Asociaţiei Romanian Business Accelerator – organizaţie axată pe atragerea de investiţii străine: „Practic, nu prea mai avem atuuri foarte multe. Sistem fiscal atractiv nu avem, infrastructură nu, birocraţia este tot mai înfloritoare, forţa de muncă nu mai este aşa de ieftină în comparaţie cu Moldova, Ucraina, Maroc – ca să dau doar câteva exemple“.
Duşan crede că prioritatea numărul 1 a viitorului Guvern este să conceapă şi să aplice cât mai repede politici concrete de atragere a investiţiilor străine. Un exemplu în acest sens, în afară de soluţiile clasice (sistem fiscal mai relaxat, investiţii în infrastructură etc.) , este Legea holdingului. „Dacă această lege ar fi adoptată, România ar putea deveni un hub regional important. Multe companii şi-ar face aici back-office, call-center etc. Noi avem tineri, buni vorbitori de limbi străine, care ar putea lucra în asemenea centre“, a conchis economistul.

Vodafone: România sau Ungaria?

Vodafone intenţionează să mute centrul global de servicii IT din India în România sau Ungaria, potrivit Euroinvestor, care preia Dow Jones. România are şanse mai ridicate să atragă investiţia datorită stimulentelor fiscale, se arată într-un comunicat al Vodafone Ungaria.

Dacă Legea holdingului ar fi adoptată, România ar putea deveni un hub regional important. Marian Duşan preşedinte Romanian Busuness Accelerator