Industriaşii cer Guvernului să aplice imediat normele UE prin care se poate ieftini energia

Industria energointensivă acoperă 20% din totalul consumului de energie din România

România livrează la export curent electric mai ieftin decât pentru marii consumatori autohtoni, pentru că la extern nu se mai percep taxe de cogenerare. Comisia Europeană a aprobat şi pentru industria din România limitarea taxării, iar Guvernul a emis o Hotărâre în acest sens, dar normativul nu se aplică.

Odată cu eliminarea taxelor de cogenerare pentru energia trimisă la export, de la 1 august 2014, industriaşii mari consumatori de electricitate din România au ajuns să plătească mai mult decât colegii lor din ţările vecine, care importă curent fără taxe.

Comisia Europeană a adoptat un normativ în baza căruia statele membre UE îşi pot proteja industriile energointensive faţă de riscul de relocare, limitând taxarea energiilor regenerabile la un procent foarte mic din valoarea brută adăugată pe care o generează unităţile mari consumatoare de energie.

În România, Guvernul a emis HG nr. 495/2014, prin care instituie o schemă de ajutor de stat destinată limitării taxelor plătite de marii consumatori, iar Comisia Euroeană a aprobat recent această schemă, dar normativele încă nu se aplică, semnalează un grup de industriaşi.

Cei mai mari angajatori

Industriaşii reamintesc că sectorul electrointensiv este cel mai mare generator de locuri de muncă, asigurând peste 2,2 milioane de joburi directe şi indirecte.

Printre companiile care sunt influenţate direct de taxele pe energie se numără peste 25 de unităţi producătoare de oţel (cum ar fi cele deţinute de ArcelorMittal, COS Târgovişte, Industria Sârmei Câmpia Turzii, TMK Reşiţa, Tenaris Silcotub Călăraşi, Ductil Buzău, Oţelinox Târgovişte, TMK Artrom Slatina), ca şi cele din industria aluminului (Alro Slatina, Vimetco Extrusion, Altur, Delta Aluminiu, Alum Tulcea).

Acestea sunt urmate de câteva zeci de companii care depind direct de producătorii amintiţi mai sus şi de alte câteva sute de companii care furnizează materii prime sau servicii pentru industria metalurgică.

Argumentele Comisiei Europene

Pentru a evalua efectele aplicării pachetului legislativ „energie schimbări climatice“ asupra competitivităţii industriei, Comisia Europeană a decis, la sfârşitul lui 2012, să efectueze mai multe studii de impact şi a ales următoarele sectoare: industria fontei şi oţelului, industria aluminiului, industria petrolului.

Studiile pentru primele două au fost finalizate şi date publicităţii în 2013 şi au arătat că sprijinul pentru energia regenerabilă duce la creşterea preţului energiei electrice, afectând foarte grav competitivitatea industriei energointensive în ţările care nu au luat măsuri de protejare a industriei.

Interesant este faptul că România a fost una dintre puţinele ţări europene care nu luaseră măsuri de exceptare a industriei energointensive de la plata taxei pentru energia regenerabilă, în timp ce alte ţări europene şi-au scutit marea industrie de la plata acestei taxe.

Dimpotrivă, taxele plătite de companiile mari consumatoare de energie din România au crescut de la an la an: în 2012 faţă de 2010 de 7,46 ori, iar în 2013 au mai crescut cu 66% faţă de 2012.

În fine, văzând că ponderea industriei în PIB-ul UE scade de la an la an în 2012, Comisia Europeană şi-a propus, pe lângă celelalte ţinte care trebuie atinse în 2020 pe linie de mediu şi energie, să relanseze producţia industrială şi să atingă în 2020 o pondere a industriei in PIB de minimum 20%.

Practic, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că taxele cu energia verde sunt periculoase pentru industrie şi acceptă limitarea acestora, Guvernul de la Bucureşti are o schemă de sprijin care ar salva multe companii din România, mai trebuie doar ca aceste normative „să se aplice urgent“, conchid industriaşii.