Bugetele Electrica şi Transelectrica, tăiate de cosaşi: serviciile de defrişare şi vopsire au fost plătite la suprapreţ

Echipele profesioniste de tăietori de lemne, vopsitori de stâlpi şi cosaşi au făcut o pagubă de 16 milioane de lei companiilor Electrica şi Transelectrica numai în anul 2012.

Un raport al Curţii de Conturi arătă cum sunt căpuşate societăţile de stat. Dacă la Hidroelectrica „băieţii deştepţi“ au fost cauza contractelor păguboase, Transelectrica şi Electrica au alte probleme.

Inspectorii Curţii de Conturi acuză atribuirea de către Transelectrica unui contract de prestări servicii de întreţinere a culoarelor de trecere a liniilor electrice aeriene, în valoare de 1,971 milioane de lei unei companii care nu îndeplinea condiţiile participare.

Ulterior, patru astfel de contracte au fost acordate „la preţuri majorate cu sumă de 4,038 milioane lei, faţă de preţurile ofertate de aceleaşi societăţi la prima licitaţie, în condiţiile în care, într-un interval de numai 50 zile, au participat la două licitaţii electronice organizate, iar la a doua licitaţie, au depus oferte cu valori de 2,6 ori mai mari, fără a modifica cantităţile de lucrări şi fără a fi impuse alte condiţii suplimentare care să conducă la majorarea preţului faţă de prima licitaţie“.

Două plăţi pentru acelaşi serviciu

Raportul mai prezintă şi efectuarea de plăţi nedatorate în cuantum de 314.000 de lei pentru servicii de defrişare în condiţiile în care prestatorii nu au prezentat dovada obţinerii autorizaţiei de exploatare, serviciile fiind executate oricum la preţuri mai mari faţă de acelaşi tip de lucrare făcută cu aceeaşi firma.

Mai mult, Transelectrica a reuşit "performanţa" de a plăti de două ori pentru o lucrare: o dată către Smart SA – propria sa filială de mentenanţă – şi o dată prestatorului contractat.

O altă plată, de 556.000 de lei a fost şi ea făcută pentru „defrişare manuală“ după ce s-au acceptat indicatori peste cei indicaţi în norme, în vreme ce 949.000 de lei s-au dus pe plata nelegală a unor cheltuieli indirecte în cazul unei alte lucrări de intervenţii la linii.

Şi la Electrica are probleme cu defrişările: o sumă de 1,99 milioane de lei a fost plătită fără să se prezinte documente care să ateste executarea, în vreme ce la Electrica Transilvania Sud au fost plătiţi în acest fel alţi 507.000 de lei.

Electrica este acum controlată de către Departamentul pentru Energie, dar în 2012 se afla în subordinea Ministerului Economiei. Compania urmează să se divizeze, urmând ca pachetele minoritare deţinute la filialele deja privatizate cu E.ON, Enel şi CEZ să fie mutate într-o altă entitate. Ulterior, în vară, Electrica este programată pentru listarea unui pachet de 51% din acţiuni pe bursele de la Bucureşti şi Londra, pe modelul Romgaz.

Vopsea fără număr

Vopsirea de stâlpi este şi ea o problemă stringentă: Transelectrica a plătit în plus 1,37 milioane de lei pe cantităţi de vopsea şi diluant peste normele aprobate, ba chiar şi „pe suprafeţe pe care nu s-a aprobat execuţia lucrărilor întrucât linia se afla sub tensiune“, potrivit raportului.

Stâlpii sunt problematici şi la filiala Smart, după cum o arată plata degeaba a 428.000 de lei pentru curăţarea cu peria de sârmă a stâlpilor, raşchetarea straturilor vechi de vopsea şi rugină, degresarea şi vopsirea unei suprafeţe de 12.870 de metri pătraţi. Doar că pentru această lucrare nu au fost eliberate autorizaţii de lucru, linia fiind sub tensiune. În fine, pentru alte lucrări de vopsit stâlpi s-au plătit în plus 703.000 de lei acceptate la plată, deşi indicatorii arătau cantităţi de vopsea şi manoperă mai mari decât specificaţiile şi normele.

Tot pentru stâlpi s-au achiziţionat şi 7.622 de litri de grund la preţuri de 93 de lei pe litru, în condiţiile în care Smart avea alte contracte tot pentru grund la doar 32 de lei pe litru.

Fondul Proprietatea, acţionar minoritar la distribuţiile Electrica şi la Transelectrica, a criticat anterior aceste contracte de servicii, dar acum a decis să nu comenteze raportul Curţii de Conturi. Reprezentanţii Electrica şi Transelectrica nu au transmis puncte de vedere.
 

Smart a cumpărat burghie, ciocane şi fire la suprapreţ

Curtea de Conturi atrage atenţia şi asupra unui fenomen devenit celebru pe vremea când Mihai Necolaiciuc conducea CFR: burghie, ciocane, polizoare, cleşti, fire, utilaje sau piese cumpărate la preţuri umflate, mult peste cele de pe piaţă.

Un astfel de contract, realizat de Smart, filiala de mentenanţă deţinută de Transelectrica, a dus la o gaură de 1,8 milioane de lei, potrivit instituţiei de control, în vreme ce achiziţia de maşini-unelte şi accesorii de perforat metal şi echipamente de ridicat s-a făcut la preţuri peste cele ale pieţei, diferenţa fiind de 808.000 de lei „în condiţiile în care o parte din bunurile recepţionate nu corespund cerinţelor caietului de sarcini, fiind incomplete sau de alte dimensiuni“.

O altă achiziţie de utilaje, piese, şi accesororii pentru unelte şi echipamente de ridicare a dus la o diferenţă de preţ faţă de cel al pieţei de 263.000 de lei. În fine, 9.600 de metri de fir de un anumit tip şi 9.000 de metri din alt sortiment au fost cumpăraţi la 138 de lei pe metrul liniar, respectiv 130 de lei. Curtea de Conturi mai notează că, doar cu un an înainte, Smart cumpăra acelaşi tip de fir la 44 de lei în primul caz şi la 37 de lei pe metru, în cel de-al doilea. Diferenţa totală este de 2,36 milioane de lei.

Smart este filiala care se ocupă de mentenanţă la Transelectrica, inspecţiile tehnice periodice şi diverse reparaţii curente în staţii şi pe liniile de tensiune. Dar aceasta subcontractează, la rândul său, o serie de lucrări.
În 2012, a fost semnat un contract uriaş, de 361,34 milioane de lei între Transelectrica şi Smart, pe trei ani, până în 2015. Contractul a fost motivat prin realizarea de lucrări strategice în instalaţiile aflate în gestiunea Transelectrica.

În 2010, Ministerul Economiei dorea fuziunea dintre Transelectrica şi Smart şi chiar a pregătit un proiect de act normativ în acest sens, motivând prin reducerea costurilor cu mentenanţa. Acel normativ nu a fost adoptat niciodată.

Transelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Finanţelor. În 2012 se afla sub oblăduirea Ministerului Economiei, care a fost condus în acel an de către pedeliştii Ion Ariton şi Lucian Bode, apoi de liberalul Daniel Chiţoiu.