Ministerul Energiei a solicitat, vineri, în ultimul moment posibil, completarea ordinii de zi a şedinţei Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor de la Electrica SA. Motivul? Alegerea unor noi membri ai Consiliului de Administraţie, prin vot cumulativ. Decizia surprinzătoare a ministrului Anton Anton naşte, însă, mai multe întrebări.

Electrica S.A. este prima companie importantă din sectorul energetic la care statul este acţionar şi unde intervine pentru a fi schimbată componenţa unui consiliu de administraţie după numirea guvernului Dăncilă şi a noii conduceri de la ANRE. Sigur, este dreptul statului să facă asta, dar te întrebi de ce această alegere, tocmai acum, când compania a raportat un profit pe 2017 de 258 de milioane de lei? Ok, a fost mai mic cu 2.6% faţă de cel din 2016 dar, totuşi, vorbim despre o sumă importantă! În plus, actuala componenţă a consiliul de administraţie a fost aleasă, deja, de Adunarea Generală a Acţionarilor în 26 octombrie 2017.

La Electrica S.A., structura acţionariatului este următoarea. Statul român are 48.7%, mai multe persoane juridice deţin un portofoliu de 30.4%, BERD are 6.9%, Dedeman are 5.7%, felia ocupată de persoanele fizice este de 4.3% iar compania BNY Mellon DRS are 3.6%. Pentru că este cel mai important acţionar minoritar, statul român este cel care dictează tonul.

La nivelul consiliului de administraţie sunt 7 membri. Preşedintele este Cristian Buşu. El îndeplineşte şi rolul de administrator neexecutiv. Mai sunt patru administratori neexecutivi independenţi – este vorba despre Arielle Malard de Rothschild, Wilem Schoeber, Bogdan Iliescu şi Pedro Mielgo Alvarez – şi încă doi administratori neexecutivi, unde îi regăsim pe Doina Elena Dascălu şi Gicu Iorga.

În solicitarea adresată de Ministerul Energiei celor de la Electrica S.A. iese în evidenţă sintagma „vot cumulativ”. Ce înseamnă? Votul cumulativ este o metodă prin care un acţionar minoritar, dacă are un număr de acţiuni peste un anumit prag, poate să ceară înlocuirea întregului Consiliu de Administraţie fără să dea explicaţii şi fără să le mai plătească membrilor vreo despăgubire. Astfel, fiecare acţionar are dreptul la un număr de voturi egal cu numărul acţiunilor deţinute înmulţite cu numărul poziţiilor de membri ai consiliului de administraţie supuse la vot. 

Evident, această solicitare de vot cumulativ venită aproape de termenul limită ne poate face să ne întrebăm dacă nu a avut drept scop să ia prin surprindere pe cineva din C.A.-ul de la Electrica.

Pe de altă parte, nu a existat nicio informaţie despre vreun proces de recrutare pentru funcţiile din C.A. În condiţiile în care Legea 109 privind guvernanţa corporativă nu se aplică deoarece statul are capital minoritar, chiar dacă el conduce ostilităţile, evident, pericolul ca noile numiri să fie, din nou, puternic politizate, este extrem de mare. 

Şi numirea directorilor la societăţile de distribuţie şi furnizare este o miză enormă!

După cum spuneam, Electrica este una dintre cele mai importante companii din România, fiind una din primele societăţi de la noi listată atât la Bursa de la Bucureşti cât şi la Bursa de la Londra. Sub cupola ei, activează trei societăţi de distribuţie şi furnizare – Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Transilvania Sud – şi o societate pentru servicii energetice, Electrica Serv SA.  

La începutul lunii februarie, compania a iniţiat o procedură de recrutare pentru pentru funcţia de director general şi de director executiv la cele patru companii din subordine. Cei care vor fi selectaţi nu numai că vor avea la dispoziţie profitul de 258 de milioane de lei în conturi şi alţi 900 de milioane de lei puşi la bătaie pentru investiţii dar, vor controla, practic, tot ceea ce înseamnă reţeaua de distribuţie de energie electrică din zona Prahova şi toată Transilvania. 

Operatorii de distribuţie din cadrul grupului au furnizat aproximativ 40% din energia electrică totală distribuită la nivel naţional iar companiile din cadrul Grupului Electrica deservesc peste 3,6 milioane de consumatori din 18 judeţe.

A trezit inamici în piaţă cooperarea celor de la Electrica cu Consiliul Concurenţei?

Pentru unii este o afacere de succes montarea de contoare pentru citirea consumului curentului electric, mai ales atunci când beneficiază de contracte fără licitaţie şi au atuul că au fost lideri de sindicat. La începutul acestui an, însă, Consiliul Concurenţei  a amendat cu peste 70 de milioane de lei şase companii care activează pe piaţa distribuţiei de energie electrică sub acuzaţia că au încheiat înţelegeri neconcurenţiale pentru comercializarea contoarelor şi a echipamentelor conexe care măsoară energia electrică.

Printre ele s-a aflat şi Electrica. Cazul lor este unul ciudat, pentru că cei care au săvârşit aceste fapte se pare că nu ar fi avut putere sau mandat de reprezentare a societăţii. Oare o fi fost un nou caz de căpuşare a companiei şi în momentul în care cineva s-a decis să vorbească şi să spună adevărul în faţa autorităţilor s-a trezit, brusc, pe lista neagră? Poate de-aceea şi dorinţa de a se organiza vot cumulativ pentru că, odată epurat tot Consiliul de Administraţie, cineva îşi va acoperi urmele şi vom asista la o „crimă” economică perfectă?

Adică, scenariul poate fi următorul şi se bazează pe câteva indicii şi mărturii din piaţă. Nişte băieţi fac averi frumoase comercializând contoare pe spinarea şi pe banii consumatorului, umflându-i factura. Consiliul Concurenţei demarează o anchetă iar Electrica S.A. se pare că a ales să colaboreze cu autoritatea deoarece a fost amendată doar cu 3% din cifra de afaceri, deşi Consiliul Concurenţei putea să aplice o sancţiune de 10%. Când cineva de-acolo a ales să explice ce s-a întâmplat, mai mult ca sigur că le-a cam stricat socotelile celor care, în loc să apere consumatorul, se gândesc numai la cum să-l jecmănească!

Oricum, la sfârşitul lunii aprilie vom afla cine va pleca din Consiliul de Administraţie al Electrica şi care vor fi planurile noii conduceri. Va fi interesant, de urmărit, cât se va cheltui din uriaşa sumă destinată investiţiilor, spre ce zone vor fi dirijaţi banii şi în ce măsură îşi va moderniza Electrica propriile reţele, un obiectiv care nu prea s-a onorat în cei trei ani de la listare. Un motiv ar fi şi faptul că firmele din teritoriu nu au fost restructurate. Cât despre planurile de expansiune regională, în dreptul lor rămâne în continuare un mare semn de întrebare. S-a vorbit, la un moment dat, despre achiziţia unor active din Republica Moldova. Ar fi fost o decizie îndrăzneaţă cu multe reverberaţii, dar ea s-a tot amânat. 

Văzând acest peisaj, e legitim să stai şi să te întrebi dacă în spatele solicitării Ministerului Energiei nu sunt, de fapt, alte forţe care l-au constrâns sau l-au convins pe ministrul Anton Anton că cineva trebuie să plece urgent de la Electrica. Or, dacă ar fi aşa, de ce ar ceda atât de uşor ministrul?