China ameninţă iar cu investiţii. Promisiunile făcute anul trecut au rămas în stadiul de discuţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România are proiecte în valoare de aproximativ 15 miliarde de euro cu China, dar marea majoritate au rămas la nivelul de idee, fără mari progrese practice, din cauza costurilor imense şi a faptului că acestea necesită ajutoare de stat.

Premierul Victor Ponta s-a întâlnit din nou, la Belgrad, cu primul-ministru chinez Li Keqiang, care a făcut apel la intensificarea cooperării bilaterale în domeniul energetic şi al infrastructurii. Însă proiectele pentru care s-au semnat memorandumuri sau acorduri în urmă cu un an abia s-au mişcat, cu toate declaraţiile optimiste şi vizitele făcute la Beijing de către delegaţiile ministeriale româneşti.

Premierul chinez a lansat un apel la intensificarea cooperării bilaterale româno-chineze la capitole precum energia nucleară, realizarea de proiecte în sectorul energiei termoelectrice sau infrastructura de transport, potrivit agenţiei Xinhua.

De asemenea, şeful Guvernului chinez şi-a exprimat speranţa că România şi Republica Moldova vor începe în scurt timp consultările privind construcţia liniei de tren de mare viteză şi că vor efectua studii în cooperare cu partea chineză. Întrevederea a avut loc în contextul celei de-a treia reuniuni a forumului China-Europa de Est, derulată acum la Belgrad.

Proiecte cu viteza melcului

Problema este că proiectele de care vorbesc cei doi oficiali abia s-au urnit la partea de organizare, iar de implementare nici nu poate fi vorba încă. Cel mai avansat este proiectul realizării unui grup de 600 MW la Rovinari, investiţie evaluată la circa un miliard de dolari. În luna noiembrie 2014, Complexul Energetic Oltenia a semnat împreună cu reprezentanţii companiei China Huadian Engineering un acord în baza căruia urmează să se înfiinţeze o companie mixtă, care să fie producător independent de energie. Chinezii vor veni cu aportul principal, iar CE Oltenia doar cu o serie de active de la Rovinari şi cu terenuri. Teoretic, lucrările ar trebui să demareze anul viitor.

Un alt proiect îl constituie realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, unde a fost deja declarat câştigător al licitaţiei grupul China General Nuclear Power Corp (CGN). Numai că de abia acum începe greul: trebuie negociat un mod de finanţare a investiţiei, iar aceasta are nevoie de ajutoare din partea statului, din cauza costurilor imense, estimate la 6,5 miliarde de euro. Toate aceste ajutoare trebuie adoptate în Guvern şi negociate cu Comisia Europeană.

De asemenea, licitaţia pentru realizarea unei hidrocentrale pe pompaj la Tarniţa, proiect în valoare de un miliard de euro, a fost amânată de mai multe ori, decizia venind în urma „interesului manifestat de un număr mare de potenţiali investitori“, potrivit companiei Hidro Tarniţa. Investitorul chinez interesat era grupul Sinohydro.

Amânări peste amânări la Oltchim

Privatizarea Oltchim era un alt punct comun. Ultimul termen era pe 12 decembrie, dar consorţiul chinez Baota Petrochemical – Junlun Petroleum, care anunţa că vrea la pachet Oltchim şi Arpechim, nu a mai depus vreo ofertă. A fost a patra licitaţie numai în acest an fără ca vreo ofertă să fie depusă. Termenele anterioare de privatizare au fost 31 ianuarie, 28 martie şi 6 iunie.

Mai încet cu „marea viteză“

În domeniul transporturilor, premierul Victor Ponta anunţa în vară proiectul unei linii ferate de mare viteză, unde trenurile ar ajunge la 250 km/h, pe linia Bucureşti-Iaşi, cu posibilitatea extinderii spre Chişinău. Acesta este un proiect faraonic: având în vedere că un kilometru de astfel cale ferată costă 20 de milioane de dolari, iar distanţa este de 380 de kilometri, costurile sunt de 7,6 miliarde de dolari, fără a pune la socoteală şi cumpărarea trenurilor care să circule pe rută.

De asemenea, tot anul trecut, fostul ministru al Transporturilor Ramona Mănescu anunţa proiectul unui alt tren de mare viteză, de la graniţa cu Ungaria până la Constanţa, via Bucureşti. Tot la capitolul infrastructură se mai găsea şi invitaţia ca societăţi chineze să modernizeze centura Bucureştiului, idee avansată de către Liviu Dragnea, cel care conduce comitetul interministerial pentru monitorizarea îndeplinirii angajamentelor asumate de România cu China.

Interes slab pentru agricultură

În fine, Guvernul anunţa la finele lui 2013 că investitorii chinezi sunt interesaţi de agricultura românească. Numai că lucrurile nu au avansat, după cum declara în octombrie Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România.

„Şi bunicul i-a aşteptat vreo 50 de ani pe americani... N-a venit, dragă, niciun fermier chinez să se intereseze de agricultura românească“, a spus atunci Baciu, citat de Mediafax.

Mai puteţi citi: 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite