Implicit, votul din Comisie a pus un mare semn de întrebare privind finanţarea operaţiunilor de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră de către Exxon Mobile. Pe scurt: o nouă zi de muncă a PSD-ului în interesul României. 

Conform unui acord încheiat în anul 2012 între Comisia Europeană şi Guvernul României, preţul gazului românesc a crescut gradual, în baza unui calendar, întrucât era susţinut de stat şi profund neconcurenţial. Concomitent cu acest lucru, România ceruse timp ca să reglementeze ceea ce înseamnă a fi consumator vulnerabil, pentru a acorda ajutor acelui segment de populaţie care chiar are nevoie.  

În anul 2016, în urma unei noi înţelegeri între guvernul României şi Comisia Europeană, preţul gazului românesc a fost îngheţat până în aprilie 2017 la 60 de lei/Mwh, motivul fiind scăderea preţurilor la nivel mondial. Dacă preţul gazului românesc ar fi crescut anul trecut conform calendarului, atunci ar fi ajuns să fie mai scump decât gazul rusesc. Din aprilie 2017, preţul ar fi trebuit, conform calendarului din 2012, să fi urcat la 72 lei/Mwh şi, din 2018, la 78 lei/Mwh. În schimb, Guvernul a decis eliminarea calendarului şi liberalizarea preţului de producţie a gazelor naturale, astfel încât preţul acestora a ajuns astăzi să fie chiar şi 68 de lei/Mwh, sub ceea ce negociase Guvernul PSD din 2012 pentru anul acesta.

În acelaşi timp, Comisia Europeană a deschis împotriva României o investigaţie pentru încălcarea legislaţiei UE, în primul rând pentru impunerea unor presupuse  bariere fizice şi comerciale în calea exporturilor de gaze naturale. Mai mult, în primele lui ale anului 2016, DG Concurenţă a Comisiei Europene a efectuat percheziţii la sediile Transgaz, Petrom şi Romgaz, cu susţinerea specialiştilor de la Consiliului Concurenţei, pentru aceleaşi acuzaţii de restricţionare a fluxurilor de gaze naturale. Pentru toate acestea, România şi companiile sale strategice, mai ales Transgaz, riscau amenzi uriase.

Totuşi, în urma adoptării OUG 64/2016 care moderniza piaţa gazelor naturale în România, prin impunerea tranzacţionarii pe bursă, Comisia a decis suspendarea procedurilor contra României pentru încălcarea legislaţiei UE, chiar înainte ca dosarul să fie trimis la Curtea de Justiţie. Mai mult, după 6 luni de tergiversări, Comisia a oferit Transgaz 180 de milioane de euro pentru construcţia BRUA, ajutor nerambursabil, cea mai mare finanţare obţinută vreodată pentru un proiect de infrastructură energetică.

Ce-a făcut, însă, Comisia lui Iulian Iancu? Exact opusul!

Având o majoritate confortabila, deputaţii PSD din Comisia pentru Industrii  şi-au menţinut dorinţa de a întoarce reforma pe dos, si s-au gandit să acorde monopolul tranzacţionării gazelor naturale către piaţa centralizată OPCOM, dându-le un brânci peste bord privaţilor de la Bursa de Mărfuri, singurii care au dezvoltat bursa de gaze naturale din România în ultimele 8 luni. Au votat impotriva amendamentelor parlamentarii USR si PNL (L.E.).

Amendamentele depuse la OUG 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 vor ajunge în plenul Camerei Deputaţilor şi, dacă vor fi votate, pentru ţara noastră chiar se va deschide o cutie a Pandorei.

OPCOM este o piaţă centralizată deţinută de statul român prin Transelectrica. Deputaţii din Comisia menţionată mai sus au decis, ieri, ca 70% din piaţa angro de gaze să se tranzacţioneze pe bursă şi numai pe platformele OPCOM iar procentul să crească gradual, până la 100%, cu 10% pe an, începând cu 1 ianuarie 2018. Nu contează că este vorba despre importatori sau producători interni, toţi se vor supune acestei prevederi.

Restul de 30% se va putea tranzacţiona prin contracte bilaterale dar numai pentru scurtă vreme, aşa cum am explicat mai sus. Scoaterea din joc a celor de la BRM seamănă cu o naţionalizare mascată dar, pentru PSD şi ALDE, treaba asta are şi o altă miză. Comisioanelor de tranzacţionare, care pe OPCOM sunt mult mai mari decât pe BRM şi care acoperă ineficienţa platformei Transelectrica, regăsindu-se mai usor în factura noastră de gaze, mai ales atunci cand nu ai cu ce a le compara. Chiar dacă se vor duce la statul român aceste comisioane, cred că te-ai prins că banii ăştia nu sunt destinaţi investiţiilor, ci acoperirii de tot felul de găuri şi de nebuloase. Numai anul trecut aceste comisioane s-au ridicat la 25 de milioane de lei, şi asta doar pentru tranzacţionarea de energie electrică, unde OPCOM are deja monopol!

De menţionat că, pe BRM, se tranzacţionează peste 70% din consumul naţional de gaze, însă acest raport va fi inversat odată cu adoptarea amendamentelor.

OPCOM este o piaţă atât de „performantă” încât, în martie 2014, Comisia Europeană i-a aplicat o amendă de peste 1 milion de euro pentru că a abuzat de poziţia sa dominantă pe piaţa românească a facilitării tranzacţiilor de energie electrică pe piaţa spot, încălcând normele UE în materie de concurenţă.

Comisia pentru Industrii a mai încercat impunerea monopolului OPCOM pe piaţa gazelor naturale şi în luna mai, însă amendamentele ajunse la Camera Deputaţilor au fost aruncate ca un cartof fierbinte înapoi în braţele lui Iulian Iancu.

Atunci, Comisia Europeană a criticat puternic intenţia lui Iancu de a muta toate tranzacţiile angro pe piaţa OPCOM, considerând, într-o scrisoare, că o astfel de măsură ar încălca legile concurenţei pe piaţa Uniunii Europene. 

Gazoductul BRUA, în pericol să îşi piardă finanţarea europeană?

BRUA este cea mai importantă lucrare de infrastructură din ţara noastră şi este un proiect european menit a asigura securitatea energetică a Uniunii Europene.

Gazoductul este un proiect finanţat de Comisia Europeană şi se poate conecta prin Coridorul Vertical Grecia – Bulgaria cu TAP (Gazoductul Trans-Adriatic), prin care se vor transporta gaze naturale dinspre Marea Caspică, proiect care va fi încheiat la finalul lui 2018, odată cu interconectorul dintre Grecia şi Bulgaria.

Proiectul BRUA a primit o finanţare nerambursabilă europeană de 180 de milioane de euro pentru construcţie şi un grant de 950.000 de dolari direcţionaţi de americani către Transgaz prin Agenţia pentru Dezvoltare şi Schimburi Economice pentru studiile de fezabilitate. Deci, miza jocului este extraordinar de importantă iar România ar deveni peste noapte un hub energetic important şi va avea o miză geopolitică super-grea.

Nerespectând legile concurenţei europene, s-ar putea ca acest proiect să îşi piardă finanţarea europeană iar noi să ne întoarcem la condiţia de a fi pământ de flori. 

Fără BRUA, investiţia americanilor în Marea Neagră nu mai are rost

Exxon Mobile a descoperit zăcăminte importante de gaze în Marea Neagră investind în operaţiuni de explorare şi de prospectare 1,5 miliarde de euro. În 2018 ar trebui să decidă dacă va exploata acele gaze. România ar putea să câştige bani frumoşi din redevenţe, din taxele de tranzit şi din alte instrumente de taxare dacă va implementa proiectul BRUA. Totodată, ar mijloci şi o parte din alimentarea Ucrainei cu gaze naturale dinspre Marea Caspică prin BRUA, prin conexiunea Isaccea-Negru Vodă. Asta dacă ne lasă Comisia lui Iancu şi dacă domnia sa nu are în plan să ajungă la noi gazoductul de la compania Eastring, care va aduce gaze de la ruşi.

Slovacia, membră a Grupului de la Vişegrad, a propus construirea unei conducte care va aduce gaze din vestul Europei spre zona balcanică, România urmând să aibă un rol cheie în acest proiect. Gazele acelea din Vestul Europei sunt, de fapt, gaze din surse alternative precum Rusia, Marea Caspică, Iran, Irak, Egipt, Israel şi Cipru. Numai bine, asta pentru că tot vrea PSD să ne aliniem grupului de la Vişegrad.

Dacă europenii îşi retrag finanţarea pentru că această Comisie de Industrii poate că are alte interese, atunci, pe scurt, adio BRUA, adio americani, să le urăm bun venit ruşilor!

Nord Stream 2, lovitura de graţie dată Europei de Est

În aceste zile se duc bătălii de culise care nici nu ne trec prin cap şi despre care nu prea aflăm din presa de pe la noi. Avocaţii serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene le-a oferit ditamai ajutorul lobby-ştilor care se luptă pentru implementarea Nord Stream 2, un gazoduct care va transporta gaze dinspre Rusia direct în Germania. Aceştia au spus că cei din Comisia Europeană nu au niciun argument legal şi nicio competenţă în materie ca să blocheze acest proiect.

Opinia Consiliului, datată 27 septembrie, a venit ca un răspuns la un document emis de Comisia Europeană, în care se menţiona că Nord Stream 2 va da peste cap pieţele energetice ale UE în favoarea Rusiei, transformând totodată şi tranzitul de gaze din Ucraina într-un morman de fiare vechi.

Pe scurt: BRUA i-ar asigura României infrastructura necesară de a se conecta cu vecinii săi şi ar mijloci la exploatarea resurselor de gaze din Marea Neagră. Fără BRUA, situaţia se va complica. Nord Stream 2 ar ocoli definitiv Ucraina iar gazele ruseşti nu vor mai tranzita această ţară, cum nu vor mai tranzita nici Romania. Practic, toată Europa de Est se va alimenta cu gaze naturale din Germania via Nord Stream 2 iar noi vom deveni dintr-o ţară de tranzit şi producător regional o enclavă în bătaia vântului, o măsea stricată de care nimeni nu are nevoie. Nici măcar noii prieteni ai lui Dragnea din Grupul de la Vişegrad..

România este dependentă, în acest moment, în proporţie de 20% de gazul rusesc, dar rezervele naturale de gaze ne mai ajung doar pentru următorii 10-12 ani. Cu BRUA si cu Marea Neagra, însă, România ar putea face bani frumoşi pe care ar putea să-i investească în modernizarea infrastructurii de gaze naturale şi către a finanţa alte operaţiuni de explorare pentru a descoperi noi zăcăminte. În plus, s-ar conecta mai repede cu gazoductele din centrul şi vestul Uniunii Europene, mai ales că are un flux bidirecţional. Surplusul ar putea sa finanţeze o viaţă mai bună pentru toţi românii, asta dacă sectorul de gaze naturale nu intră iar sub ochiul vigilent al celor care, până la OUG 64/2016, îl gestionau atent, an de an, nu se ştie neapărat în beneficiul cui.

Iulian Iancu, „un mare patriot”

În timpul votului de ieri, pesedistul Iancu a fost numit un mare patriot de unul dintre colegii săi deputaţi de la PNL. Îmi este destul de greu să îmi dau seama cât de patriot poate fi cineva care, la prima şedinţă de Comisie când s-a discutat modificarea OUG64, a citit amendamente la această OUG depuse nu de parlamentari, ci de E.On, de Engie şi de WIEE, adică de subsidiara Gazprom