Comisia Europeană ne taie elanul: autostrăzile nu pot fi făcute prin parteneriate public-private

Recuperarea banilor ar fi problematică în cazul autostrăzilor realizate prin PPP

România trebuie să aibă o abordare "foarte precaută" în identificarea partenerilor privaţi şi modelelor de urmat în cazul parteneriatelor public-private, intens promovate de autorităţi, considerând că evaluările privind posibilitatea recuperării investiţiei au o acurateţe redusă, în special pentru infrastructura rutieră.

Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, s-a întâlnit joi, la sediul Comisiei Europene, cu Johannes Hahn, comisar pentru politică regională şi vicepreşedinte CE, unde s-au discutat solicitările României privind nevoile imediate şi pe termen lung în domeniul dezvoltării infrastructurii de transport, absorbţia fondurilor structurale şi ridicarea presuspendării programului sectorial pe Transporturi.

"În ceea ce priveşte dezvoltarea proiectelor de autostrăzi prin parteneriat public privat (PPP), reprezentantul Comisiei a sugerat ca România să aibă o abordare foarte precaută în identificarea partenerilor privaţi şi modelelor de parteneriat. Datorită faptului că perioada de rambursare depăşeşte 10 ani, în opinia Comisiei evaluările privind posibilitatea recuperării investiţiei au o acurateţe redusă, în special pentru proiectele de infrastructură rutieră. A fost amintită situaţia Portugaliei, ca exemplu al nereuşitei acestui gen de proiecte", se arată într-un comunicat al Ministerului Transporturilor.

Autorităţile au anunţat până în prezent că intenţionează să deruleze mai multe proiecte prin PPP, care ar permite atragerea de fonduri private pentru susţinerea investiţiilor.

Guvernul intenţionează să abroge actuala lege PPP, în urma criticilor formulate atât de Comisia Europeană, cât şi de reprezentanţii mediului de afaceri, şi va promova în regim de urgenţă un nou act normativ în domeniu.

Care sunt priorităţile statului

Premierul Victor Ponta afirma, la finele lunii ianuarie, că autostrăzile Bucureşti-Braşov şi Piteşti-Craiova, reactoarele 3 şi 4 de la centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, centrala de la Tarniţa, Podul Măcin şi canalul Siret-Bărăgan au fost incluse pe lista proiectelor de investiţii considerate drept prioritare, toate acestea fiind gândite spre a fi realizate în parteneriat public-privat.

Potrivit unui proiect de lege al ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova, investiţiile derulate prin PPP ar putea primi finanţare şi din bani publici sau fonduri europene nerambursabile, scrie Mediafax.

La întâlnirea de joi, comisarul european a mai spus că există un risc potenţial ca orice restructurare majoră în managementul fondurilor europene să compromită eforturile pozitive întreprinse până acum de autorităţile române.

Metroul va fi făcut din fonduri UE şi BEI

Comisarul european a afirmat în continuare că metroul Bucureşti poate şi va fi inclus în programul POS-T, odată cu "identificarea exactă a restului de executat şi valorii aferente acestuia".

"Referitor la solicitarea guvernamentală ca finanţarea naţională, în cadrul proiectelor în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI), să fie acoperită prin fonduri structurale pentru a degreva astfel bugetul de stat, Comisia a indicat că acest lucru este posibil", se spune în comunicatul Transporturilor.

Potrivit instituţiei, condiţia esenţială este ca aceste proiecte să respecte integral prevederile de calificare pentru cofinanţare europeană precum şi procedurile de atribuire.

Comisia Europeană a mai acceptat cu "titlu preliminar", în funcţie de stadiul tehnic de pregătire, includerea a două tronsoane suplimentare de autostradă în POS-T, respectiv Sebeş-Turda şi Dumbrava-Deva, pentru a reduce astfel riscul pierderii finanţării europene până la finalul exerciţiului bugetar.

Calea ferată Bucureşti-Craiova, în coadă de peşte

Ministrul Transporturilor a avut joi şi o întâlnire cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Siim Kallas, comisar pentru transporturi.

"Partea română a solicitat includerea secţiunii feroviare Bucureşti-Craiova în coridorul Dunărea, care urmează să fie definit prin viitorul regulament CEF (Connecting Europe Facility - Mecanismul Conectarea Europei). În actuala conjunctură financiară şi în acest moment al negocierilor pe marginea proiectului de regulament, Comisia s-a arătat reticentă. Solicitarea României va fi însă evaluată la nivel tehnic în perspectiva continuării negocierilor, se mai arată în comunicatul ministerului Transporturilor.