Comisia Europeană solicită României şi altor state membre să îmbunătăţească gestionarea deşeurilor

Foto: Arhivă Adevărul

Comisia Europeană a solicitat, vineri, Bulgariei, Croaţiei, Greciei, României şi Slovaciei să aplice în mod corect Directiva privind depozitele de deşeuri şi Directiva-cadru privind deşeurile.

Potrivit datelor transmise de CE, Directiva privind depozitele de deşeuri stabileşte standarde pentru depozitele de deşeuri pentru a preveni efectele adverse asupra sănătăţii umane, a apei, a solului şi a aerului. 

În temeiul acestei directive, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că numai deşeurile care au fost tratate sunt eliminate prin depozitare. 

Pactul verde european şi Planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării stabilesc pentru UE obiectivul ambiţios de reducere la zero a poluării, în beneficiul sănătăţii publice, al mediului şi al neutralităţii climatice.

Conform sursei sitate, în hotărârea din 15 octombrie 2014, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât că, înainte de depozitare, deşeurile trebuie tratate în modul cel mai adecvat pentru a reduce cât mai mult posibil efectele negative asupra mediului şi a sănătăţii umane. 

În urma acestei hotărâri, în 2015, Comisia a lansat un studiu pentru a investiga depozitarea deşeurilor municipale solide nepericuloase netratate în statele membre ale UE.

În cazul României, studiul a scos la iveală deficienţe la toate amplasamentele vizitate şi faptul că majoritatea deşeurilor sunt depozitate fără niciun tratament. 

„Depozitele de deşeuri care au făcut obiectul investigaţiei nu dispun de capacităţi de infrastructură, la fel ca şi judeţele în care se află aceste depozite de deşeuri.”, precizează reprezentanţii CE.

În plus, în cazul României, în urma unei alte investigaţii, Comisia a constatat că depozitele de deşeuri situate în Bucureşti nu respectă cerinţele legislaţiei UE, deoarece acestea nu deţin o autorizaţie în conformitate cu Directiva-cadru privind deşeurile şi cu Directiva privind depozitele de deşeuri.

În Bulgaria, studiul a evidenţiat deficienţe la toate amplasamentele vizitate. În 52 de depozite, deşeurile nu sunt supuse unui tratament care include o selecţie adecvată a fluxurilor de deşeuri şi stabilizarea deşeurilor organice.

De asemenea, reţeaua de instalaţii de tratare a deşeurilor înainte de depozitare în cazul deşeurilor municipale mixte şi al deşeurilor biologice este insuficientă.

În Croaţia, studiul a analizat cinci depozite de deşeuri nepericuloase din cinci judeţe. Studiul a scos la iveală deficienţe la toate amplasamentele vizitate şi faptul că deşeurile municipale sunt depozitate fără niciun tratament.

Depozitele de deşeuri care au făcut obiectul investigaţiei nu dispun de capacităţi de infrastructură, la fel ca şi judeţele în care se află aceste depozite de deşeuri.

În cazul Greciei, studiul a evidenţiat lipsa unor instalaţii de tratare suficiente la nivelul ţării, colectarea separată insuficientă în ceea ce priveşte sticla, metalele şi deşeurile biodegradabile, precum şi faptul că majoritatea deşeurilor organice sunt depozitate fără o stabilizare prealabilă.

În Slovacia, au fost constatate deficienţe la toate amplasamentele vizitate. 

Deşeurile sunt depozitate fără a fi tratate corespunzător în 111 depozite de deşeuri, deoarece acestea nu dispun de instalaţii suficiente pentru a asigura selectarea diferitelor fracţiuni de deşeuri şi stabilizarea deşeurilor organice. 

De asemenea, Slovacia nu a transpus în mod corect obligaţia de pretratare în legislaţia sa naţională, iar reţeaua de instalaţii de tratare a deşeurilor este insuficientă.

Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere statelor membre în cauză, care au la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.