CNIPMMR, despre legea salarizării: Evoluţia câştigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare faţă de cea din privat, anul trecut

Creşterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să accentueze şi mai mult diferenţele şi aşa mari între salariul mediu al bugetarilor şi cel din mediul privat, consideră Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o opinie referitoare la legea salarizării unitare, arătând că anul trecut evoluţia câştigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare faţă de cea din privat.

Creşterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să accentueze şi mai mult diferenţele şi aşa mari între salariul mediu al bugetarilor şi cel din mediul privat, consideră Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o opinie referitoare la legea salarizării unitare, arătând că anul trecut evoluţia câştigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare faţă de cea din privat.

De asemenea, potrivit datelor Consiliului, salariile din administraţia publică din România comparativ cu media pe economie sunt mult mai mari faţă de ţările din Europa Centrală şi de Est, iar evoluţia raportului salariu public/privat plasează România peste ţări ca Polonia, Ungaria, Slovacia sau Cehia.

Astfel de diferenţe generează mari presiuni asupra angajatorilor privaţi şi o concurenţă neloială a statului cu mediul privat, cu impact negativ major asupra economiei şi competitivităţii la export, arată Consiliul.

„Este necesară corelarea creşterilor salariale cu evoluţia economiei României şi cu veniturile bugetare disponibile care vor fi evidenţiate în expunerea de motive, la impactul financiar al proiectului”, susţine CNIPMMR.

Potrivit Consililului, creşterile salariale pentru bugetari trebuie să se acorde în funcţie de performanţă: raportat la activitatea desfăşurată, la cantitatea şi calitatea acesteia, la contribuţia efectivă a bugetarului la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, la rezultatele efectiv înregistrate şi nu în ultimul rând raportat la evaluarea făcută de beneficiarii serviciilor publice respective  (contribuabili, întreprinzători, cetăţeni, pacienţi, elevi şi părinţi, rezultate de la examene, etc);

„Este necesară o reformă profundă a sistemului bugetar, îmbunătăţirea soluţiilor de e-guvernare, digitalizarea administraţiei publice, cu restructurarea posturilor din administraţia publică locală şi centrală care întreţin nejustificat birocraţia”, mai susţin reprezentanţii.

Evaluarea impactului asupra bugetului

CNIPMMR solicită, de asemenea, completarea expunerii de de motive a legii cu evaluarea preliminară a impactului financiar al proiectului asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) cu precizarea cheltuielilor şi veniturilor bugetare, plus/minus, inclusiv cu calcule privind fundamentarea majorărilor salariale, cu asigurarea respectării principiilor responsabilităţii, precauţiei şi a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB şi fără creşterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri şi fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători.

De asemenea, pentru creşterile salariale din cadrul familiei ocupaţionale Sănătate, trebuie clarificată sursa veniturilor suplimentare necesare creşterilor salariale, fără creşterea contribuţiilor, având în vedere că spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii (de regulă sumele pentru serviciile medicale şi alte prestaţii efectuate pe bază de contract, cu casele de asigurări sociale de sănătate).

Fără efect asupra investiţiilor

CNIPMMR susţine că majorările salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investiţiilor şi nu trebuie să fie mai mari decât acestea. Potrivit instituţiei, pentru 2017, cheltuielile salariale sunt prevăzute să crească cu circa 12%, până la 63,8 miliarde lei, comparativ cu 39,4 miliarde lei, suma prevăzută în bugetul pe 2017 pentru investiţii).

„Este prioritară creşterea investiţiilor publice pentru susţinerea relansării economice, având în vedere că România are al doilea cel mai scăzut nivel al investiţiilor publice şi este singura ţară dintre acestea în care investiţiile publice au scăzut în fiecare an începând din 2008, precum şi lansarea unor proiecte ample de investiţii, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii (Raportul de ţară privind România al Comisiei pentru 2016)”, arată reprezentanţii Consiliului.

Ei consideră necesare deblocarea fondurilor europene şi a investiţiilor publice, pentru a se asigura baza necesară creşterii veniturilor bugetare care să susţină creşterile salariale.