Care sunt marile teme ce trebuie negociate cu delegaţia FMI

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) revine la Bucureşti pentru a-l prezenta autorităţilor pe noul şef al misiunii în România, pakistanezul Reza Baqir. România doreşte semnarea unui nou acord, dar o trag în jos deficitul bugetar şi lipsa reformelor în companiile de stat.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) revine de marţi în România cu un nou şef al misiunii, pakistanezul Reza Baqir, acesta înlocuind-o pe Andrea Schaechter, al cărei mandat s-a încheiat după doi ani şi jumătate. Vizita se va termina în data de 15 ianuarie şi vine în contextul în care ţara noastră doreşte, de principiu, semnarea unui nou acord. Instituţia internaţională a criticat anterior politica fiscală a României şi întârzierea reformelor structurale.

„Domnul Reza Baqir a fost numit noul şef al misiunii pentru România şi va vizita Bucureştiul în perioada 12-15 ianuarie pentru a fi prezentat autorităţilor. El a înlocuit-o pe Andrea Schaechter, care şi-a finalizat mandatul, după doi ani şi jumătate, în conformitate cu politicile obişnuite de rotaţie a carierei“, a declarat într-un comunicat, Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI la Buucreşti.

Reza Baqir lucrează la Fondul Monetar Internaţional din anul 2000, având în ultimii patru ani funcţia de şef al diviziei de Politica datoriei. În această calitate, Baqir a supervizat activitatea Fondului cu privire la sustenabilitatea datoriilor suverane şi restructurarea în ţările membre, inclusiv pentru mai multe state afectate de criză, precum Cipru, Ghana, Grecia, Jamaica, Portugalia şi Ucraina.

România vrea un nou acord

Vizita în România survine în contextul în care acordul României cu FMI a expirat în toamna anului trecut, iar autorităţile de la Bucureşti au exprimat în repetate rânduri dorinţa de a semna o nouă înţelegere preventivă.

Acest lucru este, însă, complicat de mai multe probleme, principalele fiind situaţia fiscală a ţării după adoptarea noului Cod Fiscal şi întârzierile în realizarea reformelor structurale. Reamintim că România nu a mai completat un review formal al programului cu FMI încă din primăvara anului 2014, astfel că restanţele s-au tot adunat.

La ultima vizită efectuată de Andrea Schaechter la Bucureşti, din perioada 13-21 octombrie, înainte de schimbarea Executivului, discuţiile vizau bugetul pentru anul 2016, dar şi nerealizările din programul de asistenţă ce expirase în septembrie, fără o evaluare finală favorabilă. 

Deficit la limită

Cabinetul Ponta a luat mai multe măsuri anul trecut care au afectat puternic situaţia finanţelor publice a României. Noul Cod Fiscal reprezintă cea mai mare problemă, în 2015 reducându-se TVA la alimente la 9%, în vreme ce de la 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare scăderea cotei generale de TVA de la 24% la 20%. Concomitent, au fost majorate salariile din sănătate cu 25%, cu 15% în învăţământ, în vreme ce pentru restul bugetarilor au fost majorate salariile cu 10%. Aceste cheltuieli împing deficitul bugetar până la 2,95% din Produsul Intern Brut (PIB), aproape de limita de 3% de la care Comisia Europeană declanşsează procedura de deficit excesiv. Mai mult, în Parlament există acum o serie de proiecte legislative care ar majora şi mai mult cheltuielile. Or, România îşi asumase în faţa Uniunii Europene un deficit structural de 1% pentru anul 2016, ceea ce înseamnă deficit fiscal de 1,2%.

Marea restanţă: companiile de stat

Situaţia companiilor de stat reprezintă o altă problemă, în condiţiile în care restructurarea acestora stagnează, iar situaţia lor financiară se degradează de la o zi la alta. 

Recent, Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenţă având toate conturile blocate şi datorii de 1,2 miliarde de lei. De aceasta depinde situaţia economică şi socială a Văii Jiului, societatea deţinând patru mine şi două termocentrale şi având circa 6.500 de salariaţi. Şi Complexul Energetic Oltenia - celălalt mare producător de energie pe bază de cărbune din ţară - are probleme, societatea fiind în proces de restructurare. Cărbunele ne-a salvat în anul 2015, când seceta a afectat producţia din hidrocentrale, astfel că statul nu îşi permite să renunţe la cărbune din motive de siguranţă. 

Concomitent, CFR Marfă trebuie listată la bursă, în contextul în care datoriile sale au fost anulate sub promisiunea privatizării.

Sistem de taxare pentru resurse

În fine, un alt punct de pe masa negocierilor cu FMI este introducerea unui nou sistem de taxare în domeniul petrolului şi gazelor. Statul putea face acest lucru încă de acum doi ani, dar a preferat să prelungească actualul sistem cu redevenţe şi două taxe temporare. Redevenţele sunt o taxă raportată la valoarea producţiei, iar în acest moment se află între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de dimensiunea zăcământului. Pe lângă redevenţe, Guvernul pregăteşte un supra-impozit de 35% pe profitul din extracţie. Fostul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici, declara în toamna anului trecut că noul sistem de taxare va fi discutat şi cu FMI.  

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite